Eroii neamului dăinuie în istorie, iar amintirea jertfelor şi moştenirile lăsate de aceştia trebuie să fie preţuite şi păstrate corespunzător, întotdeauna, cu sfinţenie. Unul dintre aceștia este Generalul Ioan Drăgălina, care s-a născut la Caransebeş, în data de 3 decembrie 1860, fiind descendentul unei vechi familii de grăniceri din Banat, şi a decedat la Bucureşti, în 24 octombrie 1916, în urma rănilor suferite în Defileul Jiului, lângă Mânăstirea Lainici.

Ioan Drăgălina a urmat clasele primare şi cele militare la Caransebeş, iar pregătirea militară a efectuat-o la Timişoara şi la Academia de Război de la Viena. În anul 1887, generalul s-a alăturat Armatelor Române, prilej cu care i s-au recunoscut gradele şi pregătirea militară. În anul 1916 a fost comandantul Diviziei I la Turnu Severin, iar în luptele pentru cucerirea Orşovei şi a Culoarului Timiş-Cerna, soldaţii din subordinea sa s-au acoperit de glorie. În luna octombrie a aceluiaşi an i s-a încredinţat comanda Armatei I şi, luptând pe front, a fost rănit grav, ceea ce îi va aduce, din păcate, moartea.

Venerabilul istoric caransebeşean Liviu Groza vorbeşte întotdeauna cu admiraţie şi vădită emoţie când oferă detalii privitoare la activitatea militară a reputatului luptător bănăţean. Mai mult, istoricul obişnuieşte să prezinte publicului şi informaţii cultural-folclorice şi fotografii inedite despre militarul caransebeşean.

„Începând cu anul 1900, la Caransebeş au activat cu deosebit succes grupe de căluşari formate din tineri civili, dar şi militari, respectiv, din soldaţii Batalionului IV al Regimentului 43 „Infanterie”, iar frumosul port popular de căluşar a fost îmbrăcat chiar şi de Generalul-erou Ioan Drăgălina”, a declarat Liviu Groza.

Primul Război Mondial îl găseşte în anul 1916 pe Ioan Drăgălina în Valea Jiului, ca urmare a declanșării unei masive ofensive germane și austro-ungare aici, conduse de generalul Paul von Kneussl. Astfel, în dimineața zilei de 11 octombrie 1916, Generalul Drăgălina primește ordin să se deplaseze la Craiova, unde este numit în funcția de comandant al Armatei I. În dimineața zilei de 12 octombrie, generalul ia o mașină, un șofer și doi ofițeri și pleacă personal pe câmpul de luptă, în recunoaștere, pentru a vorbi cu comandanții aflați în primele linii, deoarece legăturile cu unitățile înaintate erau întrerupte. Ajunge în primele linii și trece podul din apropierea Mănăstirii Lainici, unde se spo­ve­dește și se împărtășește. La întoarcere, podul este cuprins într-un schimb de focuri. Mașina trece în viteză pe pod, prin ploaia de gloanțe, scăpând de asediul germanilor, însă generalul este rănit de două gloanțe în brațul stâng și în omoplat. A fost transportat la spitalul din Târgu Jiu, apoi la Craiova şi, în final, la Spitalul Militar din Bucureşti.

„Spre finalul vieţii sale, patriotul român a fost rănit în braţul stâng şi omoplat de o rafală de mitralieră, în luptele de pe Valea Jiului. Ajuns pe patul spitalului din Bucureşti, generalul l-a întrebat pe doctor cum s-ar putea întoarce mai repede pe câmpul de luptă, tratându-i braţul, sau prin amputarea acestuia? Medicul i-a răspuns că ultima dintre proceduri este cea eficientă, iar eroul român a ordonat tranşant: «Taie-l, îmi va ajunge şi un singur braţ să înfrâng inamicul»”, a continuat, privitor la militarul bănăţean, istoricul caransebeşan Liviu Groza.

Din păcate, chiar şi cu braţul amputat, rana i s-a infectat grav, septicemia s-a instalat în organism, iar astfel, în data de 24 octombrie 1916, patriotul bănăţean a trecut în nefiinţă. La funeraliile acestuia au luat parte Regele, miniştri, parlamentari, oameni de cultură, ataşaţi militari străini în România. Este înmormântat în Cimitirul Eroilor – Bellu Militar.

„Cine l-a cunoscut în viață a rămas puternic impresionat de puterea personalității sale. Era de o statură înaltă și avea o înfățișare frumoasă, înfățișarea clasică a bănățeanului voinic. Ochii lui mari și negri păreau a căuta mai întâi ceea ce este mai bun și mai nobil în ființa omenească, de aceea s-a și putut apropia sufletește de cei pe care-i conducea. Da, acestea sunt cuvintele rostite de cei care l-au cunoscut pe generalul Ioan Drăgălina”, a adăugat Liviu Groza.

În urbea de pe Timiş şi Sebeş există, încă din anul 1943, un monument din bronz dedicat memoriei Generalului Ioan Drăgălina, realizat de sculptorul Mihai Onofrei, şi care reprezintă „Simbolul Unităţii Naţionale” pentru gugulani. Statuia este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Caraș-Severin, cu codul CS-III-m-B-11239.

Cunoscutul om politic Nicolae Iorga a anticipat încă din anul 1916 inaugurarea unui astfel de edificiu. Acesta a menţionat, la funeraliile generalului, faptul că: „Nu mai avem lacrimi acum să-l comemorăm pe acest erou, însă va veni momentul când caransebeşenii îi vor ridica un monument care să-i cinstească vitejia şi faptele…”.

„Monumentul generalului român a fost sfinţit de episcopul Veniamin Nistor, care i-a îndemnat pe caransebeşenii prezenţi la manifestare să nu treacă niciodată nepăsători pe lângă această statuie”, a mai precizat Liviu Groza.

Exceptând impresionantul ansamblu monumental din capitala Ţării Gugulanilor, patria i-a fost recunoscătoare generalului de-a lungul timpului, printr-o serie de omagii. Astfel, în anul 1924, un sat din județul Călărași a primit numele „Drăgălina”. De asemenea, începând cu anul 1919, instituţia de învăţământ preuniversitar din Oravița poartă numele militarului român.

Totodată, pentru a se cinsti eroismul său, i s-au înălțat mai multe monumente. Primul dintre acestea este un monument în formă de cruce, dezvelit la data de 12 octombrie 1927 şi amplasat în Valea Jiului, pe locul unde a fost rănit Generalul Drăgălina. Mai există şi două busturi ce amintesc de memoria luptătorului caransebeşean, respectiv, un bust din bronz, amplasat în municipiul Lugoj şi realizat de sculptorul Spiridon Georgescu, monumentul fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Timiș cu codul TM-III-m-B-06322, dar şi un bust din bronz pe un soclu din marmură, amplasat pe platoul din fața Mausoleului de la Mărășești, realizat de sculptorul Iulian Coruț, în anul 1993.

Pe imobilul unde a domiciliat Generalul Ioan Drăgălina în municipiul Caransebeş, situat pe Str. Ardealului, numărul 6, este amplasată o placă comemorativă.

De adăugat şi faptul că mai multe străzi din localități importante ale României poartă numele bravului erou bănăţean.

Vasi POPESCU