Un număr de 13 exemplare de zimbru au ajuns joi, 13 mai, în Măgura Zimbrilor, de la Armeniș, tocmai din Germania. Fiecare zimbru este valoros din punct de vedere genetic și este ales cu multă atenție de specialiști pentru a fi translocat și eliberat în acest habitat optim, Situl Natura 2000 Munții Țarcu.
Rewilding Europe și WWF România, care coordonează proiectul de resălbăticire încă din 2014, trec zimbrii printr-un proces complex de selecție, care asigură diversitatea genetică a generațiilor viitoare.
„Cunoaștem arborele genealogic al fiecărui zimbru care este transportat. Spre exemplu, zimbrii care au ajuns acum provin din 9 rezervații și au petrecut aroape un an împreună pentru a forma grupuri sociale non-habituate cu prezența oamenilor în două rezervații: 10 exemplare în Rezervația Springe și 3 în Rezervația Donaumoos”, a declarat Alexandra Sallay-Moșoi, manager tehnic în Proiectul LIFE Re-Bison, WWF România. „Lucrăm cu peste 16 centre de reproducere și rezervații din Europa și ne consultăm cu numeroși specialiști pentru a identifica exemplarele de zimbru potrivite pentru a se alătura grupurilor aflate deja în libertate”, a mai adaugat aceasta.
Obiectivul proiectului este de a crea o populație viabilă, care se reproduce în sălbăticie și sprijină biodiversitatea zonei, dar reprezintă și o valoare culturală, un simbol care a permis oamenilor din comunități să redescopere frumusețea naturii care îi înconjoară, și să își dezvolte activități antreprenoriale bazate pe experiențe în natură, se arată într-un comunicat al WWF România şi Rewilding Europe.
Rangerii proiectului LIFE RE-Bison monitorizează cu atenție comportamentul zimbrilor pe o perioadă de 21 de zile de carantină, timp în care noii-veniți se află într-un țarc de aclimatizare. Exemplarele sunt apoi eliberate în sălbăticie, unde vor explora un teritoriu nou, bogat în păduri și pajiști.
De aceste erbivore uriașe depind peste 596 de specii de animale și 200 de specii de plante, deci conservarea pe termen lung a speciei zimbru este esențială pentru întregul ecosistem. De aceea este importantă fiecare decizie cu privire la realizarea unei populații viabile din punct de vedere genetic.
„Suntem o echipă imensă de oameni care au un scop comun. Medici veterinari, biologi, agricultori, rangeri, vânători, turiști, mass-media, cu toții suntem pârghiile care sprijină conservarea zimbrului și sporirea biodiversității din România. Drumul către reușita care ne aduce beneficii tuturor este complex, dar necesar, iar rezultatele până în acest punct sunt îmbucurătoare, avem pui născuți în libertate și turiști care stau în sălașe restaurate”, a spus şi Marina Drugă, manager proiect LIFE RE-Bison, WWF-România.
Relocarea zimbrilor ȋn Munții Țarcu s-a desfășurat ȋn condiții bune datorită profesionalismului firmei de transport HUNLAND Trade din Ungaria, cea care a mai asigurat patru transporturi până acum, se mai arată în respectivul comunicat.
Următorul transport va avea loc la finalul lunii mai și va conține 6 zimbri care provin din rezervația Avesta, Suedia. Toți zimbrii aduși de peste hotare se vor alătura celei mai mari populații de zimbri liberi din România, care cuprinde acum între 65 și 70 de exemplare.
Transporturile zimbrilor sunt posibile cu sprijinul Ministerului Mediului, Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate – Serviciul Teritorial Caraș-Severin, Gărzii Forestiere Județene Caraș-Severin, Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Reșița, Primăriei comunei Armeniș și Ocolului Silvic Teregova.
Această inițiativă Rewilding Europe și WWF-România de resălbăticire a zimbrilor nu ar fi posibilă fără ajutorul și cooperarea acestor instituții, rezervațiilor, comunităților locale din Armeniș și Teregova și a co-finanțării prin Programul LIFE al Uniunii Europene.
Reintroducerea zimbrilor în Carpații Meridionali se realizează în cadrul proiectului „Acţiuni urgente pentru refacerea populaţiilor de zimbru în România”, implementat de WWF România şi Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE și alături de comunitățile locale.
Bianca METEŞ