De ziua naşterii Poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu, elevii şi profesorii Liceului Pedagogic ,,C.D. Loga” din Caransebeş au organizat un vast şi amplu program artistic. Ei au fost sprijiniţi în demersul lor de Seminarul Teologic ,,Ioan Popasu”, de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Casa de Cultură ,,George Suru”, Biblioteca Municipală ,,Mihail Halici” şi îndeosebi de Primăria Caransebeş. Scopul acţiunilor culturale – spunea unul dintre organizatori – este acela de a transforma acest ,,oraş al luminii” – noaptea, într-un ,,oraş al luminii spirituale” – ziua. (C. Senco)
Începând cu acest an, ziua de 15 ianuarie ar trebui să se scrie cu literă mare, fiindcă se va numi Ziua Naţională a Culturii Române. Iată că şi Ministerul Culturii a intuit că, din pleiada de oameni de cultură românească, cel care a întrupat cel mai bine spiritul autohton a fost Eminescu. Şi asta e pentru că el e „scriitorul total”, în creaţia lui găsim totul: ecouri mitice, folclorul, înţelepciunea populară şi filosofia, istoria românească, ştiinţa, peisajul românesc, marile teme universale ale literaturii.
Această zi, elevii şi profesorii Liceului Pedagogic „C. D. Loga” – cu Şcoala de Muzică şi Arte Plastice aparţinătoare – au întâmpinat-o festiv, ca pe o zi aleasă, după Naşterea Mântuitorului omenirii, cu renaşterea, în memoria afectivă naţională, a mântuitorului limbii române, reprezentativ pentru simţirea şi gândirea românească, a celui care „s-a dus să moară puţin”, pentru a se înturna în spirit şi a se întrupa în sufletele noastre. Până acum – spunea profesorul Iordache Pătrăşcanu, coordonator al programului aniversar –, a fost cinstit un spirit complex, de acum înainte, se vor urmări reverberaţiile spiritului eminescian în întreaga cultură română.
Cu fiecare an, realizatorii au alături mai mulţi factori de cultură: Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Episcop Ioan Popasu”, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Casa de Cultură „George Suru”, Biblioteca Municipală „Mihail Halici” şi, îndeosebi, Primăria municipiului Caransebeş. Dorinţa lor ar fi ca toate liceele din oraş să se asocieze în programe de o înaltă ţinută, desfăşurate într-o locaţie care să asigure spaţiul necesar şi criteriul estetic, unde să participe miile de elevi dornici de modelare afectivă şi spirituală, de cultivare.
„Scopul nostru – spunea profesorul Iordache Pătrăşcanu – este ca acest «oraş al luminii», noaptea, să fie şi un oraş al luminii spirituale, ziua.
De ce aceasta? Reţineţi! În biserică, stăm în genunchi şi ne rugăm la Domnul. În templul culturii, nu se îngenunchează. Omul de cultură nu cere respectul, îl primeşte involuntar, pentru că-l merită. Asta este: respectul se merită, nu se ordonă. Puternic şi câştigător e doar cel care are informaţia, incultul e slab şi învins. Aveţi opţiunea de a opta.
Apoi, cultura, fiind a naţiunii române, e deasupra instituţiilor şi partidelor care permit manifestarea personală a unor orgolii minore. Cultura naţională fiind una, ne-o vom asimila şi-o vom promova cu demnitate.”
Carmen SENCO
