Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș a găzduit astăzi un eveniment inedit – aniversarea a 55 de ani de activitate Salvamont în Banatul Montan.
La eveniment au participat, pe lângă prefectul județului Caraș-Severin, Ioan Dragomir, și șeful Serviciului Județean Salvamont, Cornel Galescu, și reprezentanți ai instituțiilor publice implicate în sistemul național de management al situațiilor de urgență, ai Consiliului Județean, precum și ai altor instituții din județ, dar și caransebeșeni mai mici sau mai mari care au dorit să fie alături de „oamenii în roșu” la acest moment festiv.
Alocuțiunile au vizat importanța Salvamont atât în ceea ce privește salvarea de vieți omenești, cât și rolul acestor oameni în educația referitoare la comportamentul în natură și, în special, pe munte.
Salvarea montană, sub denumirea de Salvamont, a început să se facă, în Caransebeș, în mod organizat, în anul 1969. Încă de la debut, munca unui salvamontist a fost și este una voluntară, chiar dacă în epoca modernă, prin constituirea Serviciul Public de Salvamont Caraș-Severin, pe lângă Consiliul Județean, unii dintre ei sunt remunerați.
Ca o ironie a sorții, salvarea montană în Caransebeș a început ca urmare unor pierderi de vieți omenești. „În 29 mai 1966, a avut loc o mare tragedie pe Muntele Mic. La un concurs de orientare turistică unde au venit concurenți din toată țara, din cauza schimbării bruște a vremii, au murit opt dintre ei. Fiind un profesor de sport cunoscut în oraș, am fost abordat în timp ce alergam prin Teiuș de un domn din administrația locală – nu mai țin minte cum îl chema –, care mi-a spus să merg urgent la primărie… Am fost mulți… Ne-au trimis pe munte… Am făcut ce am putut… Tragedia le-a dat de gândit autorităților, care au început să ne recruteze și să ne pregătească la început pe noi, profesorii de sport din oraș, pentru a supraveghea și a interveni pe munte. Abia în ’69 s-a înființat Salvamontul”, ne-a spus Petre „Tuți” Zgăvârdea, care, la cei 90 de ani ai săi, este ultimul supraviețuitor ai celor care au făcut parte dintre primii salvatorii montani.
De atunci, s-au perindat mulți oameni prin Salvamont. Echipamentele au evoluat și ele, la fel și forma de organizare. Totodată, prin dotarea cu echipamente specifice și prin implicarea altor instituții în sistemul național de management al situațiilor de urgență, s-a început o colaborare inter-instituțională în care prioritatea o reprezintă salvarea vieților omenești. Mai mult, cu ajutorul suportului aerian, s-au redus și timpii de intervenție.
Ceea ce nu s-a schimbat este pasiunea acestor oameni pentru munte și dorința lor de a-i salva pe semenii lor.
Manifestarea s-a finalizat cu prezentarea unei expoziții cu materiale de intervenție mai vechi sau mai noi din dotarea Salvamont Caraș-Severin.
Christina PACE