După mulţi ani de acumulări, atunci când şi-a încheiat activitatea didactică, prof. Icoana Cristescu-Budescu a trecut de la catedră la masa de scris, pentru a-şi aşterne gândurile care o frământau de multă vreme. Istoric şi geograf – căci acestea sunt domeniile preocupărilor D-sale –, a încercat, mai întâi, punerea în pagină a trecutelor şi actualelor vremi, a unei localităţi cu nume şi renume – Dalboşeţ, locul unde timp de patru decenii, alături de soţul său, Nistor, profesor de Matematică, a zăbovit, cu bune rezultate, asupra modelării sufletelor celor mici, în şcoală, dar şi ale adulţilor – prin activităţile iniţiate în Căminul Cultural, astfel spus ,,intra-” şi ,,extra muros”. (Dalboşeţ – Studiu monografic, 2007).
Şi demersul i-a reuşit ,,cu asupra de măsură”, cartea fiind bine primită, atât de localnici, cât şi de intelectualii întregului judeţ Caraş-Severin, şi nu numai.
Dar, nestărnicia, şi, mai mult, sentimentul de datorie faţă de locuitorii satului de obârşie – Globu Craiovei – au adus-o din nou în starea de gestaţie intelectuală, aşa încât, cu câteva luni în urmă, a scos de sub tipar, cu sprijinul unor instituţii (Mitropolia Banatului; Primăria Iablaniţa, Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Caraş-Severin) şi persoane (Zaharia Pereş, consilier al Mitropoliei Banatului; Maria Spausta), Monografia satului Globu Craiovei.
Poate, oare, cineva să conceapă un volum ca acesta (333 pagini) în doar trei ani? Exclus! Într-o exprimare arhaică, această carte despre Globu Craiovei face dovada trudei ,,de zecenii” (de decenii) a autorului, ceea ce trebuie apreciat mai întâi.
Printre rândurile volumului, odată cu adevărurile probate de o seamă de izvoare scrise şi nescrise (orale), se întrezăresc o pregătire ştiinţifică temeinică a profesorului şi căldura verbului izvorâtă din dragostea nemărginită faţă de locul de baştină şi oamenii care îl populează.
Între ,,Argumentul” prof. Icoana Budescu şi ,,Postfaţă”, semnată de preotul-consilier Zaharia Pereş, cititorului îi este dat să cunoască variate aspecte ale vieţii unei obşti săteşti temeluite de veacuri pe o vatră binecuvântată de Dumnezeu.
Chipuri şi graiuri, oamenii şi faptele lor, demne de luat în seamă, se orânduiesc nemăsurat pe albul imaculat al hârtiei în Tipografia ,,Partos” din Timişoara. Bisericii, Şcolii, Căminului Cultural, acestor pârghii ale progresului cultural şi artistic ale satului românesc, susţinute de o bogată şi variată creaţie populară materială şi spirituală milenară, autorul le-a acordat un spaţiu tipografic generos.
Notele de subsol, fotografiile (alb-negru şi color), facsimilele, numeroasele tabele, toate laolaltă aduc un spor de valoare, plasând volumul între cărţile ,,de aur” ale Văii Almăjului.
Cele 94 de titluri care alcătuiesc BIBLIOGRAFIA reprezintă tot atâtea izvoare dezăgăzuite de autor în scopul elucidării tuturor ,,cadrelor” (istoric, geografic, economic, cultural etc.) componente ale monografiei în discuţie. Presupunem că aceste titluri au fost preluate ,,selectiv”, căci nu numai ,,indicaţiile” savantului V(asile) Pârvan”, aşa cum bine a observat scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, ci şi cartea Monografia unui sat, a lui Henry Stahl, i-au servit ca reper Icoanei Budescu în demersul său ştiinţific şi scriitoricesc.
Aşteptăm cu nerăbdare cel de-al treilea op-us al cercetătorului Icoana Cristescu-Budescu. Dacă am înţeles bine, acesta se va ocupa de ,,Zona Crainei”. Aud? Oricum noi îi dorim de pe acum mult succes!
Prof. univ. dr. Dumitru JOMPAN
