Un om, un nume
Pavel Quint , sau „Viaţa pe un peron”
Adam Secară, Pavel Quint şi Nicolae Magda, primarul orşului Caransebeş
Pavel Quint s-a născut în data de 30 inauarie 1913, în oraşul Lugoj, într-o familie de ceferişti, tatăl Heinrik, fiind mecanic de locomotivă în Lugoj, iar mama, Magdalena, casnică. Clasele primare le-a făcut în limba maghiară şi a terminat Liceul Teoretic „Coriolan Brediceanu” din Lugoj. În aceeaşi perioadă a făcut şi studii de vioară. După terminarea liceului, provenind dintr-o familie de ceferişti, a urmat Şcoala de impiegaţi de mişcare la Cluj şi tot aici a făcut şi anii de facultate, Inginerie CFR. După terminarea studiilor, a fost impiegat de mişcare în staţiile Vinga, Jebel, Ioneşti (Olt) şi Câlnic. În 1944, a fost trimis pe front, unde aproximativ un an a fost şef de staţie în gara Vapnearka, din Rusia. După război, a lucrat în gara din Reşiţa, apoi ca verificator la Uzină. După un an, a fost numit şef de staţie în gara Armeniş, unde a lucrat patru ani, apoi a fost transferat ca şef de staţie în Caransebeş, unde a activat timp de 24 de ani şi de unde s-a şi pensionat.
În perioada cât a condus destinele CFR-ului din Caransebeş, aici au avut loc o serie de îmbunătăţiri şi realizări, printre care enumerăm refacţionarea căii ferate Lugoj – Caransebeş; în anul 1964, are loc înlocuirea celor 106 locomotive cu abur în Depoul Caransebeş, unde au sosit primele locomotive diesel electrice, seria 060 DA; dublarea căii ferate Caransebeş – Căvăran; se dă în funcţiune CED Complex Caransebeş; are loc o nouă refacţie a căii ferate Caransebeş – Vârciorova; în anul 1970, la Depoul Caransebeş sosesc primele locomotive diesel hidraulice LDH, tot în acelaşi an în staţia Caransebeş fiind puse în funcţiune instalaţiile B.L.A., în dependenţă cu staţiile vecine; în 1971 este finalizată electrificarea căii ferate Caransebeş – Orşova; în 1975 este dată în funcţiune linia electrificată Caransebeş – Timişoara, şi tot în acelaşi an are loc refacţia liniei Lugoj – Caransebeş. În perioada 1968-1971, cu ocazia lucrărilor de electrificare şi de modernizare a instalaţiilor din staţia Caransebeş, a avut loc transformarea aspectului clădirilor, readaptate după electrificarea nodulului de cale ferată Caransebeş.
Pavel Quint Pavel şi Vasile Bulucea, fost adjunct şef staţie, ministrul Transporturilor şi prim-secretar PCR Dolj
În cei 24 de ani, ca şef de staţie la Caransebeş, a avut în subordine peste 500 de oameni. A dat dovadă de o corectitudine ireproşabilă, fiind onest şi punctual la locul de muncă. Avea o singură zi din săptămână liberă, miercurea, în rest neexistând sâmbătă sau duminică libere. A format foarte mulţi ingineri, care, la rândul lor, au lucrat în această staţie, printre aceştia numărându-se ing. Vasile Bulucea, Gherghina Bulucea, ing. Toma, ing. Radu etc.
Soţia lui Pavel Quint, Dosia, este gugulancă din comuna Slatina Timiş. Au avut împreună doi copii, medici, Carol – chirurg, şi Felicia, oftalmolog. Este cunoscător de limbi străine – germană, maghiară şi franceză, şi mare iubitor de muzică clasică, el însuşi cântând la vioară. Prin căsătoria cu Dosia, s-a apropiat foarte mult de muzica populară şi de jocul popular, la rugi plăcându-i să conducă o horă sau brâu. La petreceri îi plăcea să asculte doinele lui Achim Nica. În concediu, în fiecare an, făcea un traseu de 8-9 zile, cu rucsacul în spate, toată familia participând la derularea programului în mod activ, vizitând în acest fel aproape întreaga ţară, îndeosebi Masivele muntoase Ceahlău, Bucegi şi Munţii Rodnei. După programul de 8-9 zile pe munte, urmau 8-9 zile la Mare, la Constanţa.
La ieşirea la pensie, s-a mutat în casa părintească din Lugoj. La vârsta de 77 de ani, a încetat din viaţă, fiind înmormântat la Lugoj, lângă părinţii săi.
Pavel Quint, aşa după o arată şi numele, a fost un om care a îmbinat rigoarea, seriozitatea, corectitudinea şi instruirea, toate deprinse în stilul clasic german, cu omenia, duioşia şi dragostea faţă de locurile şi obiceiurile din locul unde s-a născut şi a trăit.
Pavel Quint a fost un om al datoriei totale şi al devotamentului sincer faţă de familie şi societatea în care a trăit.
N.A. Oriunde te-ai afla şi întâlneşti cunoscuţi ai „Domnului şef”, aşa cum i se adresau cei de la CFR, auzi numai cuvinte de laudă. Deşi a plecat dintre noi la cele veşnice, toate calităţile bune ale tatălui se regăsesc la fiica domniei-sale, Felicia, inclusiv dragostea pentru toate genurile de muzică, dar mai ales pentru muzica şi jocul popular.
Ştefan ISAC
