Vise de marmură, lăsate în leagănul Ţării Gugulanilor


Cea de a treia ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală în Marmură de la Caransebeş a ajuns la final. Vernisajul celor 12 lucrări executate de artişti sosiţi de pe patru continente a avut loc sâmbătă, 14 iulie. Evenimentul, devenit tradiţie în capitala gugulanilor, după alte şapte ediţii de sculptură în lemn, a fost organizat şi de această dată de Primărie şi Casa de Cultură „George Suru“.

„Este o continuare a tradiţiei culturale şi a intenţiei de îmbogăţire a patrimoniului cultural al Banatului şi al ţării. În Parcul Teiuş avem 33 de sculpturi în lemn, şi acum, încă 33 de sculpturi în marmură. Ne bucurăm că, şi de această dată, artiştii veniţi din Grecia, Spania, Costa Rica, Italia, Kenya, India, Ucraina, Rusia, Iran şi România şi-au lăsat o parte din talentul, inspiraţia şi sufletul lor, aici. Putem spune că aceste opere de

artă sunt parte din visele lor lăsate aici, în leagănul Ţării Gugulanilor”, a spus primarul Marcel Vela.

Potrivit criticului de artă Pavel Șuşară, ediţia din acest an e cea mai unitară. „Asta poate să însemne că lumea începe să funcţioneze şi să comunice în nişte coduri pe care şi le-a stabilit şi care sunt ale tuturor, indiferent din ce colţ al lumii ar veni. Artiştii se înţeleg în aceeaşi limbă şi au cam acelaşi tip de atitudine. Lucrările nu mai sunt forme în piatră. În marea lor majoritate, simpozioane de acest tip produc anumite forme ale relaţiei cu materialul. Materialul, care are propria sa personalitate, nu se finalizează într-o formă finită, ci mai degrabă se exprimă pe sine. Aici, însă, lucrurile nu stau aşa. Opera este finită, în sensul cel mai profund al cuvântului. Aici toate lucrările sunt, cumva, produsul unui strigăt interior”, a mai adăugat criticul de artă.

La rândul lui, sculptorul Eugen Petri, coordonatorul simpozionului, a remarcat faptul că, pentru un oraş cu 23.000 de locuitori, evenimentul a avut nevoie de o mobilizare exemplară, un buget substanţial şi de implicarea municipalităţii. „Sunt lucrări de talie monumentală, iar pentru a realiza aşa ceva dintr-un bloc de piatră adus din carieră, este nevoie de o muncă extraordinară, dar şi de bucurie, pentru că în ţară nu mai există o tabără de asemenea anvergură. De remarcat este şi calitatea excepţională a artiştilor participanţi, care beneficiază de un palmares deosebit şi a căror prezenţă ne onorează”, a mai adăugat Eugen Petri. La finalul vernisajului, artiştii prezenţi la ediţia din acest an a simpozionului au primit mici atenţii din partea organizatorilor, toate înmânate pe acordurile imnurilor naţionale ale ţărilor de unde aceştia provin, iar seara s-a încheiat cu o petrecere la Casa Kolping.

Toate aceste sculpturi vor fi amplasate în cartierele oraşului şi în sensurile giratorii ale Şoselei ocolitoare, în încercarea de estetizare şi de ridicare a nivelului peisagistic şi urban al municipiului.

Începând cu ediţia viitoare, lucrările realizate vor fi amplasate într-un singur loc, respectiv într-un Parc de sculptură. Astfel, Teiuşul va fi reprezentativ pentru sculpturile în lemn, iar undeva, în nordul oraşului, urmează să fie amenajat un parc de câteva hectare, un loc de admiraţie şi regăsire pentru fiecare vizitator, ca o carte de vizită pentru caransebeşeni. Acest Parc de sculptură în marmură va fi un reper important, din punct de vedere cultural, nu numai în Ţara Banatului, dar chiar în Europa.

Carmen SENCO