La sfârşitul lunii trecute, la Reşiţa a avut loc Comitetul Consultativ de Dialog Social pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, prezidat de prefectul judeţului, Silviu Hurduzeu, şi de Ilie Iova, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Cea mai mare parte a timpului, s-a vorbit pe marginea informării prezentate de dr. Luarenţiu Mărţuică, directorul executiv-adjunct al Casei Judeţene de Asigurări Sociale de Sănătate, privind modul de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor gratuite şi compensate în tratamentul ambulatoriu, noutăţile apărute în modul de prescriere a acestora, precum şi deficienţele în aprovizionarea cu medicamente în farmacii.
Referitor la lista acestor medicamente, dr. Laurenţiu Mărţuică a făcut precizarea că aceasta are în componenţa sa trei subliste, după cum urmează: A – care cuprinde Denumirea Comună Internaţională (DCI) corespunzătoare medicamentelor cu nivel de compensare de 90 la sută; B – cu DCI corespunzătoare unui nivel de 50 la sută de compensare, şi C – cu compensare de sută la sută. În ceea ce priveşte această ultimă sublistă, şi ea are trei secţiuni, respectiv C1 – medicamente gratuite pentru tratamentul ambulatoriu al unor grupe de boli cronice (insuficienţă cardiacă cronică; bolnavi cu proteze valvulare şi vasculare; bolnavi cărora li s-au implantat sten-uri; hepatitele cronice de etiologie virală B, C şi D; leucemii, limfoane maligne şi alte afecţiuni oncologice; epilepsia; boala Parkinson; bolile psihice grave; demenţele; poliartrita reumatoidă; artropatia psoriazică şi artrita juvenilă; spondilita anchilozantă; unele boli endocrine; insuficienţa renală cronică; bolile venerice; psoriazisul sever ş.a.; C2 – medicamente de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ: HIV/SIDA, TBC, oncologie, diabet zaharat, stările posttransplant de organe ş.a; C3 – medicamente de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, precum şi gravidele şi lehuzele.
Referitor la aceste niveluri de compensare, de 90, 50 şi sută la sută, a mai spus Laurenţiu Mărţuică, ele nu se referă la preţul cu amănuntul, cel „de raft”, ci aceste procente se aplică la preţul de referinţă, respectiv cel mai mic corespunzător unităţii terapeutice din cadrul aceleiaşi DCI pentru fiecare concentraţie.
Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamente sunt de 3-5 zile în afecţiunile acute, de 8-10 zile în afecţiunile subacute, şi de până la o lună – pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, la externare. Medicii de spitale pot prescrie asiguraţilor medicamente pentru maximum o lună. De asemenea, a mai spus dr. Laurenţiu Mărţuică, valabilitatea reţetelor este de maximum 48 de ore pentru afecţiunile acute şi subacute, şi de 30 de zile pentru afecţiunile cronice.
În ceea ce priveşte noutăţile, a mai spus directorul executiv-adjunct al Casei Judeţene de Asigurări Sociale de Sănătate, acestea se referă la introducerea modalităţilor de prescriere electronică, începând cu luna iulie a acestui an. Aceasta are avantajul că permire monitorizarea consumului, cu posibilităţi de realizare a previziunilor raportate la bugetele alocate, şi, în acelaşi timp, dă asiguratului posibilitatea de a-şi obţine medicamentele de la mai multe farmacii, în condiţiile în care prima unitate de acest gen la care s-a prezentat nu deţine în acel moment toate medicamentele recomandate de medic. De asemenea, a mai spus dr. Mărţuică, este important aspectul că, odată eliberat un medicament din această prescripţie electronică, se poate vizualiza faptul că asiguratul a beneficiat de acesta în luna respectivă, nemaiexistând posibilitatea de eliberare de reţete duble pentru acelaşi CNP, acelaşi diagnostic, pe perioada valabilităţii reţetei.
La capitolul deficienţe, directorul executiv-adjunct al CJASS a amintit de faptul că, în privinţa lipsei unor medicamente în depozite şi farmacii – atât în cele cu circuit închis din spitale, cât şi în farmaciile cu circuit deschis –, cea mai mare problemă o reprezintă lipsa unor medicamente folosite în oncologie, a căror importanţă în continuarea administrării este deja larg cunoscută. Ca exemplu, dr. Mărţuică a luat cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, unde, în urma a două licitaţii ţinute în vederea aprovizionării cu medicamentele de uz oncologic, în ceea ce priveşte unele medicamente de importanţă vitală, nu doar că nu s-a prezentat nimeni, dar ele nici nu există, la niciun depozit din ţară. De asemenea, în farmaciile cu circuit deschis nu se regăsesc alte medicamente prescrise prin ambulatoriul de specialitate oncologie – Methotrexatum, Alkeran, CEENU, Procarbazin –, a mai observat dr. Mărţuică. Atunci, când li s-a cerut farmaciilor să explice lipsa acestor medicamente din rafturi, răspunsul a fost că importatorii nu mai aprovizionează depozitele din România cu aceste produse, sau, dacă o fac, o fac la intervale de timp foarte mari şi în cantităţi extrem de reduse.
Bogdan NAUM
