Acasă la momârlani

La invitaţia părintelui iconom stavrafor Iulian Selaje, Corul „Gheorghe Dobreanu” al Catedralei Sf. M. Mc. Gheorghe din Caransebeş s-a deplasat, în ziua de 7 octombrie, la Petroşani, unde membrii acestuia au dat răspunsurile la Sfânta Liturghie, din parohia la care au slujit Pr. ic. stavrafor Octavian-Nicolae Pătraşcu, Pr. ic. Nicolae Tănase, parohul bisericii, şi Pr. ic. stavrafor Iulian Selaje. Corul din Caransebeş a fost dirijat de prof. Mariana Poneţchi. Din discuţiile purtate cu părintele Octavian-Nicolae Pătraşcu, am înţeles că în Parohia ortodoxă Livezeni I, Protopopiatul Petroşani, sunt două lăcaşe de cult Primul dintre acestea este Biserica Sf. M. Mc. Gheorghe din Livezeni-Sălătruc, consemnată în conescripţia din 1750, construită din lemn, în formă de navă simplă şi cu turlă-clopotniţă. A fost pictată la 1796, de Popa Simeean-Piteşteanu, preot la Silvaşu de Sus, şi întemeietorul Şcolii de zugravi (pictori) de biserici, la Mănăstirea Prislop. El a pictat la Densuş şi alte biserici din străvechea Ţară a Haţegului. Biserica este restaurată în stil autentic în 1928 şi e pictată de părintele Petru Iacobescu din Timişoara. Vorbind de cel de al doilea lăcaş, să spunem că în 1994 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică parohială în cartierul Aeroport Petroşani, cu demisol din beton armat, în care funcţionează Centrul Social „Sf. Varvara”, cu cantină socială, cabinet medical şi ateliere de creaţie. La etaj este biserica propriu-zisă, construită din lemn de brad, în stil maramureşean, de către meşteri maramureşeni din Bârsana, având acoperiş din şindrilă. Aceşti meşteri au fost conduşi de Vasile Pătcaş. Iconostasul din lemn de stejar a fost lucrat la Sighetu Marmaţiei, de sculptorul Vasile Mircea. Cele două clopote au fost realizate la turnătoria din Baia Mare. Pictura a fost executată de ieromonahul Porfiriu Cuciuc, fiu de miner din Valea Jiului, ajutat de enoriaşi adulţi, tineri şi copii, orăşeni de la blocuri, dar şi localnici (momârlani), care au ajutat şi la construirea noii biserici cu bani, lemn sau hrană pentru meseriaşi. În exteriorul bisericii există o casă momârlănească-muzeu, dotată cu diferite obiecte etnografice şi alte materiale specifice zonei, precum şi o stână-muzeu, adusă pe bucăţi.

Am mai aflat de la părintele Pătraşcu că momârlanii sunt statornici păstrători ai tradiţiilor. Au o credinţă vie, păstrează şi pun în valoare portul şi tradiţiile strămoşeşti ale momârlanilor de pe Valea Jiului. Ne mai mărturiseşte părintele că biserica Sf. Varvara s-a născut singură, numai şi numai din dragostea oamenilor pentru Dumnezeu, pentru că era necesară o biserică în acest cartier al oraşului. Cantina socială hrănea zilnic 250 de nevoiaşi, iar prin cabinetul medical, cadrele ofereau gratuit consultaţii şi medicamente. Acum se descurcă singuri şi merge mai greu, dar totuşi reuşesc să ofere opt mese pe lună, unui număr de 150 de persoane. Doamna doctor vine din când în când şi consultă gratuit oamenii care nu au medic de familie şi nici nu-şi permit să meargă la un cabinet privat.

Din vorbă-n vorbă, părintele revine la momârlani, spunând că aceştia sunt foarte credincioşi, urmaşi autentici ai dacilor, menţin obiceiul nedeilor care se fac la biserică de la Paşti până la Rusalii şi de hramul Sfintei Varvara. În alte parohii, acestea pot avea loc şi cu prilejul altor sărbători. În parohie sunt 10-15 cete de colindători, zise de piţărăi, pe care înaintea Crăciunului le adună, le face o rugăciune de binecuvântare, li se dau fructe şi colaci, şi după aceea pleacă prin toate satele din jur. Foarte interesant e faptul că în cetele de piţărăi merg tineri şi moşi în băţ, dar şi copii duşi în braţe, toţi îmbrăcaţi cu straie populare şi purtând steaguri multicolore. Toate aceste obiceiuri se fac în numele credinţei, nedeile sunt praznice pentru morţi şi pentru vii, piţărăii vestesc naşterea Domnului…

Biserica este cea mai chemată să apere şi să promoveze identitatea naţională, dimpreună cu unitatea de credinţă. După Sf. Liturghie, am coborât la subsol, în cantina socială, unde ni s-a oferit un prânz substanţial şi ne-au fost prezentaţi câţiva tineri, adevărate talente la bătut toaca, ei obţinând numeroase locuri I sau II la Festivaluri internaţionale de toacă şi clopote. Aceştia sunt Marius Gheorghiţă, Ionuţ Zomanţi, Iosif Poneavă, la bătut toaca în duet Marius Gheorghiţă şi Iosif Poneavă obţinând Premii speciale.

În încheiere, părintele Octavian Pătraşcu, împreună cu colegii Nicolae Tănase şi Iulian Selaje au adus mulţumiri şi binecuvântări Corului din Caransebeş, manifestându-şi bucuria şi speranţa de a mai sluji împreună.

Ştefan ISAC