Un om, un nume

Prof. univ. dr. Vasile Pistolea

Acest titrat – calitate dublată însă de faptul că este un om foarte modest – s-a născut în comuna Căvăran (Constantin Daicoviciu), la data de 16 aprilie 1947, din părinţi Petru şi Maria. Clasele primare, respectiv I-IV, le face în satul natal, iar clasele V-VIII, în comuna învecinată, Sacu. Primii doi ani de liceu, respectiv 1962-1963, îi urmează la Arad, iar între anii 1963-1966, continuă liceul la Timişoara. Tot la Timişoara urmează Facultatea de Filologie, Secţia română-franceză, în cadrul Universităţii din Timişoara, în anul 1972. Este numit profesor de Limba română şi Limba franceză la Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Constantin Daicoviciu şi satul Zăgujeni, unde mai ocupă şi funcţia de director. În momentul de faţă. Vasile Pistolea este pensionar.

Este critic şi istoric literar, eseist, folclorist şi etnolog. Doctor în Ştiinţele filologie din anul 2001, cu teza „Augustin Buzura şi structurile prozei generaţiei’60” , coordonator Iosif Cheie Pantea; referenţi: Mircea Borcilă, Gheorghe Glodeanu, Cornel Ungureanu – Universitatea de Vest din Timişoara. Debut absolut şi l-a făcut în ,,Studii de limbă, literatură şi folclor”, vol.III, Reşiţa, 1976, cu textul „O baladă cu valenţe inedite: «Costa Păcurarul»”. Fiind un cadru didactic cu dragoste pentru literatură, s-a apucat să scrie şi să scoată la lumina zilei mai multe volume, şi anume: „Folclor din comuna Constantin Daicoviciu (Căvăran) şi împrejurimi” (Mâtnicu-Mare, Peştere, Zăgujeni, Prisaca, Ohaba-Mâtnic) în „Trandafir cu cranga-n apă (Folclor poetic din Caraş-Severin)”, Reşiţa, 1976; „Du-te, dorule-n pustiu. Cântece de dragoste şi dor” (împreună cu N. Mihuţa); „Folclor poetic de pe Valea Timişului, Caraş-Severin. Note preliminare, fişe de autor, indici şi glosar de V. Pistolea”, Reşiţa, 1981; „Augustin Buzura. De la romanul existenţialist, la sociografia românească. Eseu monografic”. Editura Hestia, Timişoara, 1993; „Fragmentarium. Glose despre orizonturile spiritului creator în cultura română”, Editura Hestia, Timişoara, 1995; „Generaţia ’60 şi redescoperirea modernităţii” (Prefaţă, Iosif Cheie Pantea; Postfaţă, Gheorghe Glodeanu), Editura Timpul, Reşiţa, 2001; „Sărbători religioase şi datini la români” (Prefaţă, prof. univ. dr. Ivan Evseev; Recomandare, I.P.S. Nicolae, Mitropolitul Banatului), Editura Marineasa, Timişoara, 2006.

Munca lui Vasile a fost răsplătită cu următoarele premii: Marele premiu „Sorin Titel”, obţinut la Concursul interjudeţean de literatură ,,Sorin Titel”, ediţia a III-a, Caransebeş, 1989, pentru eseul „Sorin Titel şi etica scrisului” (publicat în volumul Fragmentarium); Premiul Filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în volum, cu eseul monografic „Augustin Buzura, de la romanul existenţialist, la sociografia românească”, 1993; Premiul anual de creaţie PERSONA MAXIMA, acordat de Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici”, din Reşiţa „pentru modul cum îmbină, într-o şcoală rurală, activitatea didactică şi cercetarea filologică, la împlinirea vârstei de şase decenii”, Reşiţa, 2007; Marele premiu „Dosoftei”, obţinut la Festivalul internaţional de creaţie literară religioasă „Lumină lină”, decernat de Societatea Culturală „Patrimoniu”, pentru volumul „Sărbători religioase şi datini la români”, Timişoara, 2007.

I-au fost dedicate un număr de 25 referinţe în periodice şi şase volume. Unele referinţe pozitive, asupra periodicelor scrise de Vasile, vin din partea unor specialişti ca Mircea Borcilă, în Tribuna nr. 46/11.11.1976, Ilse Janner – în Orizont nr. 46/17.11.1977, Petru Oallde, în Flamura nr. 3138/10.01.1978, Jeana Morărescu, în Studii de limbă, literatură şi folclor, IV, Reşiţa 1978, Ovidiu Papadima, în Semenicul nr. 7, august 1978, Gheorghe Cramanciuc, în Flamura nr. 3399/4.01.1983, Ionel Bota, în Timpul nr. 39/25.03.1994, Nicolae Stanciu – în Anotimpuri literare nr. 6/1994, Adrian Dinu Rachieru, în Orient Latin nr. 3, iunie 1994, Horea Poenar, în Steaua, an XLV, nr. 9/iulie-august 1994, Alexandru Ruja, în Renaşterea bănăţeană nr.1626/26 iunie 1995, Marius Sârbu, în Redeşteptarea nr. 212/16-22 iunie 1995, Gheorghe Jurma, în Timpul nr.133/7 iulie 1995, Ionel Bota, în Timpul nr. 208/20 octombrie 1995, Mircea Borcilă – în Reflex nr. 4-5-6/2002, Diana Felecan, în Vatra nr. 5-6/2002, Doru Timofte – în Orient Latin nr. 1/2002, Marian Barbu în Lamura nr. 14-15-16-17 decembrie 2002-martie 2003, reluat în Orient Latin nr. 4/2002, Iosif Cheie Pantea, prefaţă la volumul.„Generaţia ’60”, Gheorghe Glodeanu – postfaţă la volumul „Generaţia ’60”, Gabriela Boiangiu în Lamura nr. 7-8-9 (57-59) Craiova 2006, Ilie Chelariu, în Orient Latin nr. 1 (52)/2007, Claudiu T. Arieşan, în Orient Latin nr. 2/2007, Ioan Kaleve, în Studii de limbă, literatură şi folclor, V, Reşiţa 2007, Andreea Lionte, în Tăt Banatu-i fruncea, nr. 57-63, iunie-decembrie 2008, Iordan Datcu, Dicţionarul etnologilor români, vol. 2, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti.1998, Nicolae Sârbu (coordonator), Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, 1998, Marcu Mihail Deleanu, Reşiţa Filologică, Ed. Timpul, Reşiţa, 1999, Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2001, Constantin Toni Dârţu, Personalităţi române şi faptele lor (1995-2000), Editura Pan Europe, Iaşi, 2003, Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române, vol. V, P/R, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006.

Foarte frumos îl defineşte pe Vasile criticul Gheorghe Jurma: „În Căvăranul lui Constantin Daicoviciu, trăieşte şi scrie un dascăl de ţară, un intelectual autentic, un filolog devotat literaturii şi folclorului. Faţă de mulţi alţii, care fac zgomot pentru nimic, el tace şi scrie, retras între volumele impunătoarei sale biblioteci”. Întreaga sa muncă de cercetare şi activitatea ştiinţifică desfăşurată până în prezent se concretizează în cele peste 140 de comunicări ştiinţifice şi lucrări publicate – articole, studii, cronici, eseuri, recenzii etc. – în peste 30 de gazete şi reviste de specialitate: „Studii şi comunicări de etnografie-istorie”, „Tibiscum”, „Jurnal”, „Mythos”, „Gazeta de Caransebeş”, „Foaia Diecezană”, „Interferenţe”, „Almăjana”, „Studii şi comunicări de limbă, literatură şi folclor”, „Flamura”, „Timpul”, „Fruncea”, „Caraş-Severinul”, „Revista noastră”, „Semenicul”, „Reflex”, „Renaşterea bănăţeană”, „Redeşteptarea”, „Vrerea”, „Orient Latin”, „Orizont”, „Transilvania”, „Steaua”, „Arc” etc. Un număr de 40 articole pe teme de folclor-etnografie-istorie au fost publicate în periodice şi două în volum. 116 articole pe teme de istorie literară a fost publicate în diverse reviste. Un număr de 24 comunicări ştiinţifice au văzut lumina tiparului la diferite sesiuni şi simpozioane. Vasile Pistolea, ca redactor şi consilier editorial la Editura „Ionescu” din Caransebeş, a îngrijit un număr de şapte volume şi a întocmit trei prefaţe de carte. În prezentul articol, nu sunt trecute lucrările publicate în 2012 (peste 12 la număr).

N.A. Ţin să-i mulţumesc pe această cale dlui prof. dr. Vasile Pistolea pentru că mi-a permis ca unele texte folclorice să fie cântate de mine.

Ştefan ISAC