La mijlocul săptămânii trecute a avut loc prima şedinţă din acest an a Consiliului Judeţean Caraş-Severin, cel mai important punct de pe ordinea de zi fiind cel care privea alocarea către Aquacaraş a unor bani din excedentul bugetar al Consuliului. Este vorba despre alocarea a 4,57 milioane de lei, din excedentul bugetar de 122 de milioane, în vederea achitării datoriilor pe care societatea care gestionează serviciile de apă potabilă şi canalizare din judeţ le are, alte cinci milioane fiind destinate modernizării clădirii Administraţiei judeţene, din Reşiţa. Societatea Aquacaraş are o datorie de două milioane de euro către firma Louis Berger, consultantul Proiectului ISPA în perioada 2008-2012, societatea plătind de câteva luni şi 60.000 de euro penalizări către acelaşi consultant. Un milion de euro din datorie va fi achitat din banii pe care Guvernul i-a alocat, în acest scop, la sfârşitul anului trecut.
Cei 4.500.000 de lei, respectiv un milion de euro, acordaţi de Consiliul Judeţean, s-au dovedit a fi un adevărat măr al discordiei între aleşii judeţeni, deoarece, prin alocarea acestei sume, Consiliul Judeţean devine acţionarul majoritar al Aquacaraş, poziţie deţinută, până în acel moment, de către Primăria Reşiţa, care deţine peste 50 la sută din totalul acţiunilor. Consilierul Ion Spânu a spus că grupul de consilieri PSD din care face parte va vota această sumă „doar în condiţiile în care ea se repartizează proporţional cu acţiunile deţinute de fiecare acţionar“. Consilierul Nicolae Ştefănescu a propus ca acţiunile Consiliului Judeţean să fie cedate primăriilor, iar acestea să facă ce vor cu ele. În replică, Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a spus: „Ar fi mai bine să încercăm să atingem esenţa problemei. Nu există bază legală care să permită Consiliului să investească excedentul bugetar cedându-l primăriilor. Noi nu ne-am propus să fim stăpânii apelor şi deşeurilor, dar a fost singura soluţie prin care am putut aduce bani în acest judeţ, prin derularea marilor proiecte europene. Acum derulăm proiectul de extindere a reţelelor de apă şi canalizare, în valoare de 107 milioane de euro, pe care riscăm să îl pierdem dacă nu sunt achitate datoriile către consultant, şi asta pentru că, din cauza acestor datorii, Louis Berger încă nu a predat dreptul intelectual al proiectului, ceea ce este foarte grav. Haideţi să nu votăm ambiţii pentru că, oricum, beneficiarii proiectelor europene sunt primăriile“. Proiectul de hotărâre a trecut cu majoritate simplă, respectiv cu 18 voturi pentru, 5 voturi împotrivă – cele ale consilierilor PSD – şi 3 abţineri (consilierii PDL). În acest fel, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a devenit acţionar majoritar la Aquacaraş, deţinând 64,4355 la sută din acţiuni.
La final, primarul Mihai Stepanescu a spus că juriştii Primăriei Reşiţa vor studia legislaţia şi, dacă vor ajunge la concluzia că hotărârea trebuia adoptată cu 2/3 din numărul consilierilor judeţeni, va face plângere în instanţă. „Nu vreau polemică cu nimeni, dar vreau să se acţioneze legal. Dacă se va stabili că hotărârea nu a fost legală, nimic nu împiedică Consiliul Judeţean să se întrunească într-o şedinţă de urgenţă şi să respecte legea. Eu nu sunt jurist, cum nu sunt nici alţii care au susţinut puncte de vedere. Este posibil ca hotărârea să fie legală. În cazul acesta, există planul B: Consiliile locale pot veni şi ele cu aport pentru capital, astfel încât să redevină acţionari majoritari la Aquacaraş”.
Vineri, 11 ianuarie, ar fi trebuit să aibă loc şedinţa extraordinară a Adunării Generale a Acţionarilor de la SC Aquacaraş SA, în vederea aprobării unei hotărâri care să reflecte majorarea capitalului social al societăţii cu cei 4,57 milioane de lei, sumă aprobată în şedinţa Consiliului Judeţean Caraş-Severin în urmă cu două zile, însă nu a fost întrunit cvorumul. Din cei nouă acţionari, la şedinţă s-au prezentat doar şapte, lipsind reprezentanţii Consiliului Local Reşiţa şi, respectiv, ai Consiliului Local Moldova Nouă, care, împreună, deţin aproximativ 86 la sută din numărul total de acţiuni. Această stare de lucruri, care a dus, implicit, şi la neaprobarea majorării de capital, va produce consecinţe deosebit de grave, în sensul că penalităţile de întârziere plătite către firma de consultanţă Louis Berger vor curge în continuare, iar întregul proiect, în valoare de 107 milioane de euro, aflat în derulare, s-ar putea bloca în perioada imediat următoare, cu toate eforturile depuse de Aquacaraş, întreaga responsabilitate a pierderii acestei finanţări revenind atât acţionarilor, cât şi reprezentanţilor acestora în AGA.
Analizând prevederile statutare, s-a constatat faptul că nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru validitatea deliberărilor, sens în care s-a convenit, în unanimitate, reconvocarea şedinţei extraordinare, cu aceeaşi ordine de zi, pentru data de 16 ianuarie. Deoarece şedinţa s-a ţinut după închiderea ediţiei noastre, vom reveni cu detalii referitoare la acest adevărat război, în următorul număr al ziarului
Sonia BERGER
