În perioada 6-9 martie, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, a organizat cea de-a XXXIX-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Arheologie şi Istorie, „Simboluri religioase – mărturii creştine – dovezi de credinţă, din preistorie până în epoca contemporană. In Memoriam Constantin Daicoviciu”. Prin numărul de participanţi şi prin valoarea comunicărilor, manifestarea a devenit cea mai importantă reuniune ştiinţifică din partea de vest a ţării. Deschiderea oficială a avut loc joi, 7 martie, la Muzeul de Arheologie Tibiscum – Jupa. Cu acest prilej, P.S. Lucian, Episcopul Caransebeşului, şi-a exprimat bucuria faţă de prezenţa sa la un eveniment atât de important. „Mă bucur, de asemenea, că această manifestare are loc aici, la Tibiscum, tocmai în anul 2013, când se împlinesc 1700 de ani de la Edictul dat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, la Milano. Este foarte important ca în fiecare an să ne reunim la Caransebeş pentru a-l comemora împreună pe cel care a fost un mare profesor, arheolog şi cercetător, Constantin Daicoviciu”, a mai adăugat P.S. Lucian.
La rândul lui, dr. Ioan Piso, fost elev şi discipol al savantului comemorat, a adus un laudatio singurei manifestări de gen din ţară care dăinuieşte de patru decenii. „Academicianul Daicoviciu a fost un om mare, nu numai pentru că s-a cultivat pe el însuşi, dar şi pentru că, uneori prin compromisuri politice, inevitabile în acele vremuri, a salvat instituţii şi oameni. Şi câţiva dintre aceştia, măcar, i-au rămas recunoscători. Nu pot uita când ne chema şi ne cerea să nu uităm niciodată că suntem intelectuali. Voia să spună că un intelectual se poartă altfel decât un oarecare, că are o datorie faţă de propria meserie, de propria ţară, faţă de umanitate şi de sine însuşi. Acest crez trebuie să dăinuie şi prin această manifestare de excepţie”, a mai adăugat dr. Ioan Piso.
Prezentând salutul Consiliului Judeţean şi pe cel al preşedintelui acestuia, Sorin Frunzăverde, Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedinte al forului legislativ judeţean, şi-a exprimat gratitudinea faţă de organizarea unui asemenea eveniment care aduce elogii oamenilor locului. „Vrem să vă asigurăm că, în continuare, Consiliul Judeţean are deschidere faţă de asemenea evenimente care nu fac altceva decât să scoată în evidenţă acea stare de spirit a bănăţenilor, aceea de a ne mândri cu ceea ce avem şi cu înaintaşii noştri”, a mai adăugat Ghiorghioni.
Dr. Liubiţa Raichici, directorul Direcţiei pentru Cultură, a susţinut în cuvântul său că astfel de evenimente nu s-ar fi desfăşurat dacă nu am fi avut o istorie atât de fascinantă. „În lume şi în Europa, tot mai apăsat, se pune accent pe problema identităţii. Cine va avea grijă de rădăcinile lui, de arhive, îşi va aminti cine este. Cine nu, va avea mari probleme. Direcţia pentru Cultură susţine astfel de manifestări, tocmai în această idee, în crearea adevăratei noastre cărţi de identitate”, a mai adăugat Liubiţa Raichici.
Felicitându-i şi pentru eforturile depuse pe cercetătorii prezenţi la manifestare, deputatul Dan Tocuţ le-a mlţumit acestora pentru că, în aceste vremuri, cercetarea este vie, activă, este o artă a schimbului de idei. „Prin dumneavoastră, noi, cei care avem mai mult sau mai puţin de-a face cu istoria, ajungem să ne cunoaştem înaintaşii, originile, istoria, şi să fim mândri de toate. Sper ca şi de acum încolo, acest simpozion să dăinuie ani şi ani”, a mai adăugat deputatul.
La eveniment au fost prezenţi istorici şi cercetători de la centre universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Drobeta-Turnu Severin, Craiova, Alba-Iulia, Caransebeş, Reşiţa, Deva şi Ploieşti, dar şi din Franţa, Croaţia, Serbia, Kosovo, care au prezentat o serie de comunicări ştiinţifice din domeniul arheologiei şi istoriei.
De asemenea, a avut loc şi o lansare a volumului „Fasti provinciae Daciae II. Die ritterlichen Amtsträger, Habelt Verlag, Bonn, 2013”, a prof. dr. Ioan Piso, prezentată de prof. dr. Radu Ardevan.
Programul de susţinere a comunicărilor în plen a fost împărţit în cinci părţi, primele două secţiuni ale sesiunii desfăşurându-se în cadrul Muzeului de Arheologie „Tibiscum” Jupa. Celelalte trei, potrivit programului simpozionului, care a cuprins şi o excursie tematică pe traseul Caransebeş-Borlova-Muntele Mic, au fost prezentate în sala de conferinţe a cabanei „Bistra”.
Lucrările prezentate în cadrul simpozionului vor fi publicate în revista „Acta M. C. – Tibiscum”, S. N. no. 3/2013, editată de Muzeul din Caransebeş.
Carmen SENCO
