Nu demult, scriam în săptămânalul nostru că „Omul sfinţeşte locul”, şi am constatat încă o dată, dacă mai era nevoie, că acest proverb este valabil. Acelaşi lucru se poate spune şi în cazul Ansamblului „Zestrea Gugulanilor”, de pe lângă Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, director dr. Adrian Ardeţ, şi al celor doi coregrafi, Simion Dragalina şi Dorin Cucuruz. Ansamblul a fost înfiinţat în urmă cu două luni, reuşind să se facă cunoscut foarte repede, prin participarea la Festivalurile „Pe Valea Pogănişului” – Brebu, „Hercules” – Băile Herculane, „Ana Lugojana” – Lugoj, „Porţile Deschise” – Jupa-Caransebeş. Recent, membrii ansamblului s-au întors din Serbia, unde au susţinut două spectacole în cadrul Festivalului „Inimă din Jablaniţa”, ediţia a V-a.

Înainte, însă, de a vorbi despre prezenţa în Serbia, vă facem cunoscut câteva date despre această formaţie. Din dorinţa de a duce mai departe ştafeta vechilor tradiţii ale cântecului şi jocului popular, cei doi împătimiţi ai folclorului, Simion Dragalina şi Dorin Cucuruz, s-au gândit să înfiinţeze un ansamblu în parteneriat cu Muzeul din Caransebeş, pentru întocmirea formelor legale ei fiind ajutaţi de un mare animator al folclorului românesc şi îndeosebi al celui bănăţean, notarul Petru Schinteie. Ansamblul e alcătuit din tineri din Caransebeş şi din satele învecinate, care, prin ceea ce fac, vor să demonstreze că dansul şi cântecul popular nu au voie să dispară, ele trebuie să renască şi să existe în inima fiecăruia, nedorind să asiste neputincioşi la dispariţia folclorului românesc. Aceşti dansatori au lăsat ritmul să le spună o poveste şi muzica să le contureze o altă lume. Prin dans au depăşit limita dintre trup şi suflet, au început să-şi cunoască „rădăcinele”, iar mai apoi au realizat că dansul înseamnă curăţire şi trăire profundă. Având deja costumele populare, zestre lăsată de la strămoşi şi dansurile „bănăţenilor făloşi”, specifice zonelor de pe Văile Timişului şi a Sebeşului, acestor copii nu le-a mai rămas decât să găsească ritmul din bătăiele inimii, de unde încolţeşte dorinţa de a dansa.

În ceea ce priveşte deplasarea din Serbia, cele trei zile de cântec şi joc s-au desfăşurat în localitatea Lebane şi în staţiunea „Sijarinska Banja”, lângă localitatea Medvedja. La sosire, ansamblul a fost întâmpinat de Tomislav Jovic, preşedinte şi coregraf artistic al Asociaţiei „Jablanicko Kolo”, de Dragan Korcevici, preşedintele comitetului de conducere, şi de Irena Andjelkovic, reprezentant al Asociaţiei de Turism Lebane. Aceasta a fost cea de a V-a ediţie a Festivalului „Inimă din Jablaniţa”, Ansamblul „Zestrea Gugulanilor” fiind singura formaţie din afara graniţelor Serbiei, cealaltă formaţie participantă, Kud „Abrasevic” Valjevo, care a prezentat jocuri din subzonele folclorice din Lebane, fiind din zonă. La acest spectacol s-au prezentat foarte bine echipele de dansatori, dar în mod special m-au impresionat tinerii de la Kud „Jablanicko Kolo” şi cimpoierul Gajdas Slavko Cvetkovic, în vârstă de 80 de ani, maestru internaţional al cimpoiului.

Soliştii Ansamblului „Zestrea Gugulanilor” au fost Daniela Văcărescu, Florica Franţ şi subsemnatul. A doua zi ne-am deplasat în staţiunea „Sijarinska Banja”, unde am fost întâmpinaţi cu pâine, sare, ţuică şi… suc, de către ospătarii de la restaurantul Hotelului „Gejzer”, coordonaţi de directorul acestei staţiuni, doamna Dobriţa Purenovici. Până la ora spectacolului, am avut posibilitatea să facem baie în bazine cu apă termală, excelent dotate şi puse la punct. Înainte de începerea spectacolului, organizatorii ne-au făcut a doua surpriză, declanşând un frumos foc de artificii.

Să mai spunem că cel care ne-a uşurat întâlnirile, traducând dialogurile cu gazdele noastre, a fost românul de naţionalitate sârbă Lucian Danilov, preşedintele Asociaţiei „Banatul” din Dolovo, iar cel care a avut grijă să ajungem la destinaţie şi să ne întoarcem cu bine şi sănătoşi acasă a fost şoferul Constantin Sbârnă. Dar să vedem ce înseamnă Medvedja, de lângă Caričingrad (Oraşul Împărătesei). Cu descoperiri arheologice ce datează din secolul VI, localitatea este situată în sudul Serbei, la 330 km de Belgrad, 90 km de Nis şi la 50 km de Leskovac, la poalele Muntelui Goljak. La o altitudine de 520 m se află Sijarinska Spa, un fenomen natural unic din multe puncte de vedere. Din cauza celor 18 izvoare termale, aflate pe o lungime de 800 m, şi a celor două gheizere uriaşe, Sijarinska Spa este una dintre cele mai mari şi bogate băi termale din Europa. Aşezată în mijlocul naturii, înconjurată de munţi şi păduri de stejar, pin şi brad, Sijarinska Spa este ultima oază ce a scăpat de molima timpurilor noastre – distrugerea mediului înconjurător de către om. În mijlocul acestui cadru natural divin, omul nu este doar vindecat de boli trupeşti, ci şi energizat de aerul curat şi de apa ce conţine o mare varietate de minerale. Sijarinska Spa îi ajută pe cei bolnavi şi îi întăreşte pe cei sănătoşi, pentru că odată ce ai venit aici vei fi oaspete permanent. Medvedja este o aşezare multi-etnică, unde locuiesc sârbi, albanezi, muntenegreni, ţigani, români şi alţii. Mediul înconjurător este neatins de poluare, având o floră şi o faună bogate. Peste 950 de specii de plante pot fi găsite aici, printre care plante rare sau pe cale de dispariţie. Există multe animale sălbatice, peste 100 de specii de păsări şi multe specii de peşti, amfibieni şi reptile. Principalele activităţi ale oamenilor sunt agricultura (în special livezile de fructe) şi creşterea animalelor. Printre alte destinaţii culturale ce pot fi vizitate aici trebuie să menţionăm bisericile din perioada bizantină – Biserica Sf. Lazăr din Prolam, a Sfintei Treimi din Obražda, Sf. Ilie, Sf. Petru din Borince, sau Sf. Nicolae din Prekopčelica. Numeroasele ferme din regiune merită o atenţie specială, pentru că multe dintre ele sunt păstrate în forma lor iniţială – case din cărămidă, piatră, lemn şi lut. În mijlocul acestei regiuni se află Băile Termale Prolam Banja, care nu sunt cunoscute doar pentru apa excelentă, cu temperaturi de la 26 gr. C la 31,5 gr. C, ci şi pentru clima blândă şi calitatea excelentă a aerului. Prolam Banja are o infrastructură bine dezvoltată, cu hoteluri, centre de tratament şi băi termale. Apa termală din Sijarinska Banja, din zona Medvedja, este adusă direct dintr-un gheizer şi este folosită în scopuri terapeutice. Ar fi mai multe de spus, dar mă opresc aici, nu fără a sublinia, în încheiere, că noi, cei care am vizitat toate acestea, am dori să revedem atât locurile, cât şi oamenii de aici.

Ştefan ISAC