Miercuri, 15 ianuarie, de Ziua Naţională a Culturii Române şi aniversarea a 164 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu, Caransebeşul a fost gazda unei serii de acţiuni prin care instituţiile de profil au ţinut să marcheze cele două evenimente.

La Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă a avut loc un concurs literar dedicat poetului nostru naţional, la care au participat elevii de la Liceul Teoretic „Traian Doda” din Caransebeş, de la Şcoala Generală „Trandafir Cocârlă” Turnu Ruieni şi de la Şcoala cu clasele I-VIII Slatina-Timiş. Acţiunea, organizată de Muzeul din municipiu, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi în colaborare cu Primăria şi Liceul Teoretic „Traian Doda”, aflată la cea de a treia ediţie, a avut ca scop reliefarea locului şi rolului lui Mihai Eminescu în contextul patrimoniului cultural şi de cunoaştere al umanităţii.

În continuare, în Aula Musei Caransebesiensis, în prezenţa conducerilor instituţiei-gazdă şi a Casei de Cultură „George Suru”, precum şi a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Ilie Iova, a fost lansat volumul „Gheorghe Bona – Viaţa şi activitatea”, de col. (r) Liviu Groza. „Este o carte memorialistică, dedicată unuia dintre cei mai importanţi dirijori corişti ai Reuniunii de Cântări şi Muzică din Caransebeş şi ai Corului Catedral. Volumul aduce în peisajul literaturii de specialitate, istoriografice, din municipiul nostru noi perspective în ceea ce priveşte punerea în valoare a tradiţiilor oraşului, dar nu numai ale oraşului, ci şi ale judeţului Caraş-Severin. Liviu Groza, aşa cum este cunoscut, prin pana domniei-sale, a reuşit ca în această carte să ne prezinte unul dintre cele mai pitoreşti personaje pe care le-a avut oraşul Caransebeş în perioada interbelică, dar şi în epoca de dinainte de 1918”, a spus dr. Adrian Ardeţ, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.

La rândul său, autorul, col. (r) Liviu Groza, a mărturisit că a scris cartea în urma discuţiilor purtate şi a documentelor primite de la Sidonia Motolan, născută Bona, fiica lui Gheorghe Bona. Vădit emoţionat, reputatul istoric caransebeşean a relatat întâmplările din perioada Paştilor, atunci când Gheorghe Bona se juca „bani” cu copiii, lăsându-se învins pentru a le putea oferi acestora ouă. Un episod care i-a adus lacrimi în ochi lui Liviu Groza a fost cel în care Generalul Berthelot a vizitat Caransebeşul: „Generalul Henri Berthelot a fost comandantul Misiunii Franceze în România în Primul Război Mondial. În anul 1924, vestea că el va fi oaspetele Caransebeşului a determinat oficialităţile locale să ia măsuri: oraşul a fost împodobit cu ghirlande de verdeaţă, cu steagurile celor două ţări, cu arcuri de triumf şi cu covoare, iar coriştii repetau «Marseilleza», pe care voiau să o cânte în franceză înaltului oaspete. Şi cum în 20 septembrie 1924, trenul care trebuia să-l aducă pe general de la Lugoj la Caransebeş întârzia, Ghiţă Bona devenea tot mai agitat. La un moment dat a plecat din mijlocul coriştilor şi, cu o birjă, s-a dus până în oraş, de unde s-a întors cu un pachet de lumânări şi a aranjat cu şeful gării ca vagonul în care era generalul să oprească exact în faţa corului. Când oaspetele a coborât, a fost întâmpinat cu «Marseilleza», cântată în limba franceză, fiecare corist având în mână câte o lumânare aprinsă. Generalul s-a dus în mijlocul coriştilor, a luat două fete de braţ şi a cântat împreună cu aceştia imnul ţării sale. A fost o feerie… Un gest superb, pe care numai Ghiţă Bona putea să-l facă… Sunt lucruri minunate, care e bine să fie cunoscute”, a încheiat Liviu Groza, ştergându-şi, pe furiş, o lacrimă.

Bianca METEŞ