În data de 25 iunie, la Dudeştii Noi, judeţul Timiş, a avut loc prima ediţie a Festivalului-concurs euroregional DKMT „Hora”, pentru grupuri de dansatori. La eveniment au participat 14 formaţii, ele venind din Uzdin şi Pancevo – Serbia, „Armenişana”, din Armeniş, „Junii Banatului” şi „Zestrea Gugulanilor”, din Caransebeş, maghiarii din Tormac, bulgarii de la Vinga, Biled, Pesac, Topolovăţul Mare, sorocarii din Alioş, Moşniţa Nouă şi Coştei, precum şi sârbii de la Becicherecu Mic.
Festivalul a început cu parada portului popular, din centrul comunei până la Casa de Cultură. Un juriu exigent, format din specialişti în domeniul coregrafic – prof. Ciprian Cipu, prof. Toma Frenţescu, prof. Nicolae Stănescu, ultimii doi descifrând ABC-ul dansului popular de mici, în satele unde s-au născut, respectiv Borlova şi Ciuta –, a stabilit ierarhia finală şi a anunţat câştigătorii. Astfel, Marele Premiu a fost adjudecat de „Zestrea Gugulanilor”, de pe lângă Muzeul de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, coregrafi „veşnic tinerii” Simion Dragalina şi Dorin Cucuruz, iar Trofeele „Ionel Marcu”, „Mara Caraus” şi ,,Emilian Dumitru” au fost câştigate de „Armenişana” , coregraf Dumitru Dragomir, de maghiarii din Tormac şi bulgarii din Vinga. Menţiune au luat sorocarii din Alioş, judeţul Timiş, iar Premiile speciale ale Asociaţiilor Culturale au mers la Uzdin şi Pancevo – Serbia. După-amiază, a avut loc Spectacolul de gală, la care au participat formaţiile câştigătoare, Ansamblul profesionist „Banatul” din Timişoara, avându-i solişti pe Dumitru Stoicănescu, Iasmina Iova şi Luminiţa Safta, precum şi Ansamblul gazdă „Dudeşteana”, cu suite de dansuri de la munte şi de la câmpie, coregraf Maria Dudău.
Festivalul s-a bucurat de un public iubitor de folclor. Se poate spune că această primă ediţie a fost o reuşită din toate punctele de vedere. Organizatori au fost Primăria şi Consiliul Local Dudeştii Noi, avându-l în frunte pe primarul Alin-Adrian Nica, mare iubitor de cântec şi joc, Asociaţia „Vatra Dudeşteană”. Mulţumesc doamnei Adriana Roman-Jula, referent cultural, pentru aceste date.
Ştefan ISAC