Chiar dacă în ziua documentării noastre mai mult a plouat şi cerul stătea aplecat ameninţător peste Caransebeş, în tabăra de lângă Casa Kolping artiştii care participă la Simpozionul de Sculptură Monumentală lucrau pe rupte, sub o copertină. Flexurile şi dălţile muşcau sau mângâiau andezitul, după cum le apăsau ori mânuiau cu gingăşie sculptorii. Şi, paradoxal, deşi andezitul e negru, praful scuipat de discurile abrazive se depunea, alb ca o ninsoare, pe iarba din jur. Iar stratul creştea, în fiecare zi, mai gros cu o formă, cu o curbă, cu o linie dată unei statui.

După o scurtă plimbare printre viitoarele 11 opere de artă care vor îmbogăţi zestrea culturală a municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului, am reuşit să dăm de Eugen Petri, veteranul şi coordonatorul Simpozioanelor de sculptură monumentală, acesta fiind cel de al doisprezecelea, şi totodată cel de al doilea în care materialul folosit de artişti este andezitul.

Sculptorul ploieştean ne-a spus că lucrările se află în stadiu de finalizare, din punct de vedere grosier, după care va urma partea de finisare a acestora – şlefuire şi punere în valoare a anumitor zone ale sculpturilor. Unii artişti, care au nevoie de o şlefuire mai mare în anumite zone, erau în stadiu mai avansat, în timp ce alţii se găseau doar la stadiul de cioplire, ei chiar lăsând în acest fel anumite zone ale lucrării.

„Din păcate, comparativ cu anul trecut, de data aceasta vremea nu a fost de partea noastră, a plouat de multe ori chiar când eram în plină activitate, iar umezeala a influenţat şi psihicul artiştilor, dar mai ales maşinile cu care lucrau, care sunt sensibile la aşa ceva. Totuşi, am făcut eforturi şi, aşa cum spuneam, suntem în grafic cu lucrările pe care, de altfel, le vom duce cu bine la bun sfârşit şi în acest an”, a spus Eugen Petri.

La această ediţie a simpozionului, cei şapte sculptori străini, care au venit din Mexic, Bulgaria, Germania, Olanda, Macedonia, Thailanda şi Ungaria, abordează piatra în şapte maniere complet diferite, un motiv în plus de bucurie pentru organizatori, deoarece vor rezulta nişte lucrări cu adevărat de referinţă. „Una dintre sculpturi se intitulează «Antarctica», este a artistului mexican Javier Astorga, care are o paletă largă de lucrări inspirate din ecologie, din natură… Andrej Mitevski, din Macedonia, a realizat un cub perfect, de fapt este o spirală înglobată în acest cub, o spirală la care, iniţial, ne gândim că este ceva rotund, însă aceasta este o spirală cubică. E o lucrare deosebită… Sculptorul din Ungaria, Lugossy Laszlo, a făcut o lucrare pe care aş numi-o «la prima vedere», pentru că de fapt el a fost o rezervă, a venit în locul unui sculptor din Argentina, care nu a putut să fie prezent la Caransebeş, şi astfel s-a trezit cu blocul de piatră, care trebuie să spun că este şi cel mai mare dintre toate. A stat câteva zile, până a gândit şi i-a venit inspiraţia, iar în final va rezulta o lucrare deosebită, zic eu, cu nişte efecte de lumini şi umbre, interesante. Pe de altă parte, avem trei sculptoriţe străine, din Olanda, Germania şi Bulgaria, cu Ana-Maria Negară, din Brăila, patru, şi ceea ce este impresionant e faptul că ele arată extrem de multă putere, forţă, lucrând cot la cot cu noi, bărbaţii”, a mai spus Eugen Petri, autorul Arcului din centrul municipiului Caransebeş şi al fântânilor din marmură de pe Calea Sacră, din faţa Episcopiei.

Cu prilejul aceleiaşi vizite am aflat că Javier Astorga, sculptorul mexican, şi-a cumpărat o bicicletă, pentru a putea circula mai rapid şi mai uşor, în ideea de a vedea şi cunoaşte municipiul cât mai bine. Javier este un „biker” adevărat, care are acasă, în Mexic, o bicicletă „profi”, de doar două kilograme, dar ce a văzut cu bicicleta cumpărată aici l-a încântat, pur şi simplu. Mulţi caransebeşeni s-au obişnuit cu el şi îl recunosc, Javier fiind o prezenţă nu doar pitorească, ci şi una care trezeşte simpatie, acest obicei al mexicanului făcând deliciul taberei.

Aşa cum am mai scris în urmă cu două ediţii, organizatorii simpozionului – Primăria municipiului Caransebeş şi Casa de Cultură „George Suru” – au gândit pentru oaspeţi şi o serie de excursii, la sfârşit de săptămână, pentru ca aceştia să poată vizita atât obiective artistice, cât şi turistice, din Banat. „În prima duminică, am fost la Reşiţa, unde am văzut Fântâna Cinetică a lui Constantin Lucaci şi Teatrul, după care, în a doua duminică, am mers la Târgu Jiu. A fost o excursie reuşită, pot să spun că toţi au fost încântaţi, am făcut şi un circuit, am trecut pe la Cazane şi ne-am întors la Caransebeş. Urmează Castelul Huniazilor, Biserica Densuş, care este un monument de artă medievală, şi Sarmizegetusa. Întregim, astfel, partea de vizitare a României, de care s-au arătat extrem de încântaţi. Acest lucru este foarte important, pentru că este o modalitate de a ne promova valorile culturale şi chiar şi peisajele ţării, fiindcă ei sunt nişte mesageri, nişte ambasadori ai României, în toate locurile în care merg, deoarece toţi aceşti sculptori au participat la zeci de tabere, de simpozioane internaţionale, şi au dus întotdeauna cu ei aceste impresii pe care le-au trăit aici, în România. Este un bun câştigat, e o promovare extraordinară a ţării, a culturii şi, nu în ultimul rând, a municipiului Caransebeş. Ei au venit, au văzut şi vor povesti altor artişti, din diferite ţări, aşa cum se obişnuieşte la astfel de manifestări artistice, iar noi, după aceste simpozioane, pot să spun că am ajuns la un standard înalt, de recunoştere la nivel mondial, din toate punctele de vedere, inclusiv, sau mai ales, al organizării”, a mai spus Eugen Petri.

Vernisajul celei de a XII-a ediţii a Simpozionului de Sculptură Monumentală de la Caransebeş va avea loc în data de 14 iulie.

Bogdan NAUM