Aşa cum ne-a obişnuit de ani buni încoace, în preajma sărbătoririi Zilei Naţionale a României, reputatul istoric col. (r) Liviu Groza face ce face şi mai scoate la iveală documente inedite, de o importanţă uneori de-a dreptul covârşitoare, şi le adună într-o expoziţie. Aşa s-a întâmplat şi săptămâna trecută, când, la Cercul Militar, a avut loc vernisajul expoziţiei intitulate „Caransebeşul şi Marea Unire”, la manifestare luând parte, pe lângă reprezentanţii administraţiei municipiului – primarul Marcel Vela, viceprimarul Filip Strejariu, city-managerul Nicolae Borcean, consilieri locali –, cadre militare şi didactice, oameni de cultură, istorici, elevi, dar şi oameni care pur şi simplu iubesc trecutul acestui oraş.
În rolul de amfitrion, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, a făcut o scurtă prezentare a exponatelor puse la dispoziţia publicului de col. (r) Liviu Groza, din colecţia sa personală. „Este de fapt o desfăşurare în timp, de vreo 20 de ani, de la începutul secolului trecut până la desăvârşirea Unirii, 1918-1919, pentru că sunt şi nişte ziare din acel an. Expoziţia prezintă galeria oamenilor vrednici, fie că este vorba despre dascăli, de jurişti, de şefi de partide, şi vorbim de Constantin Diaconovici Loga, de Episcopul vrednic de pomenire Elie Miron Cristea, care ştim ce rol a avut în desăvârşirea Unirii şi consacrarea ei. Sunt, apoi, în această expoziţie, ziare ale vremii, scrisori, o sentinţă dată de autorităţile maghiare ale acelei perioade, prin care nişte oameni din Caransebeş au fost condamnaţi penal pentru că au îndrăznit să interpreteze un cântec patriotic prin care să-şi arate dragostea faţă de România, în detrimentul celeilalte ţări, care ne stăpânea la vremea respectivă. Mai există şi o scrisoare a dr. Dimitrie Cioloca, în care ia atitudine faţă de această încercare naţionalistă, mai sunt, de asemenea, documente şi fotografii despre punerea în scenă, acum 100 de ani, a operetei «Crai Nou», de Ciprian Porumbescu, la Caransebeş, cu toată opoziţia întâmpinată la acea vreme, precum şi cu răsunetul pe care l-a avut în presa vremii, şi în special în «Foaia Diecezană»”.
Despre oraş şi despre evenimentul care a însemnat o uriaşă cotitură în istoria românilor a vorbit apoi col. (r) Liviu Groza. „Am găsit necesar ca şi Caransebeşul să prezinte argumente pentru realizarea României Mari. Cu acest prilej, din colecţia mea de documente am prezentat câteva, dintre care unele sunt unicat în oraş, şi sigur că am pornit cu pleiada de intelectuali care au reuşit să mobilizeze masele populare. În aşa fel s-a muncit în Caransebeş, încât, atunci când mergeau pe stradă, cetăţenii nu se mai salutau cu «Bună ziua», ci cu „Trăiască România Mare!», cuvinte pătrunse în nevoia de unitate naţională a poporului român. Am adus în expoziţie o hartă foarte rară a României Mari şi câteva documente care zguduie din punct de vedere intelectual. Este vorba despre câteva scrisori ale prof. Patriciu Drăgălina, care îi arată maiorului Drăgălina ce se întâmplă în Caransebeş odată cu primirea severinenilor. Ce e foarte interesant este că ori de câte ori se întâlneau Reuniunile române de cântări şi muzică din Caransebeş şi Turnu Severin, aici sau la ei, corurile se uneau şi cântau «Pe-al nostru steag e scris Unire», sau «Deşteaptă-te, române!», iar faptul acesta apare în expoziţie în original, este vorba despre «Un răsunet», de Andrei Mureşanu. Cu alte cuvinte, caransebeşenii au ştiut să păstreze «îndosit», fiindcă nu era voie să-l păstreze la vedere, cu cinste, actualul Imn de Stat al României”, a spus reputatul istoric.
Liviu Groza a mai amintit şi faptul că cea mai mare delegaţie din Banat la Marea Unire a fost cea din Caransebeş şi că gugulanii trebuie să se mândrească puţin cu faptul că, dintre membrii delegaţiei care a prezentat Regelui Ferdinand Rezoluţia Unirii, doi erau caransebeşeni, respectiv Episcopul Miron Cristea şi dr. Cornel Corneanu, consilier eparhial. Cu alte cuvinte, a mai spus istoricul octogenar, Caransebeşul s-a implicat efectiv, trup şi suflet, în această idee de unitate naţională.
La loc de cinste în expoziţia deschisă la Cercul Militar se află o fotografie şi relatări din presa vremii, referitoare la punerea în scenă, în 1914, a operetei „Crai Nou”, de Ciprian Porumbescu, la Caransebeş. „Cu alte cuvinte, Caransebeşul continuă ce au început înaintaşii noştri în lupta pentru unitate naţională”, a mai spus col. (r) Liviu Groza.
Bianca METEŞ
