Primul eveniment cultural din 2015 a umplut până la refuz Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului, unde joi, 22 ianuarie, a avut loc lansarea volumului „Oraşul Caransebeş între anii 1919-1941. File de monografie”, semnat de Constantin Brătescu. La manifestare au participat reprezentanţi ai administraţiei locale – primarul Marcel Vela, viceprimarul Filip Strejariu, city-managerul Nicolae Borcean, consilieri locali, deputatul Dan-Laurenţiu Tocuţ, P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, oameni de cultură, istorici, conducători de instituţii, cadre didactice şi elevi.
Mircea Moscovici, directorul Bibliotecii Municipale „Mihail Halici”, instituţie care a organizat această acţiune, a făcut o scurtă prezentare a autorului, care, vreme de peste 30 de ani, a fost arhivist şi apoi director al Direcţiei Judeţene Caraş-Severin a Arhivelor Naţionale, colaborator al mai multor reviste de specialitate din ţară şi autor al unui număr de şapte cărţi şi coautor la încă 12, trecând în revistă, succint, conţinutul celor 15 capitole ale monografiei, carte care vine în completarea primului volum, ce prezintă Caransebeşul perioadei cuprinse între anii 1865-1919.
În discursul său, primarul Marcel Vela a numit volumul semnat de Constantin Brătescu „o lucrare de excepţie”, lansarea acestuia având loc într-o sală unde s-au petrecut foarte multe evenimente evocate între coperţile acestei cărţi. „Aşa cum spunea Mircea Eliade, «Amintirile sunt icoanele timpului», cred că toată această perioadă de 22 de ani, cuprinsă în volumul de faţă, pentru noi, cei de azi, înseamnă o amintire importantă, înseamnă – în clipele când vom răsfoi aceste pagini – un exerciţiu de imaginaţie şi o trăire a realităţilor evocate din perioada interbelică, şi cred că pentru toate acestea trebuie să-i mulţumim domnului Constantin Brătescu. Provocarea lansată de mine, ca primar, ca edil care doreşte ca oamenii de calitate, talentele reale din cetatea pe care o conduce vremelnic, să poată fi ajutate să se exprime, să lase în urma lor ceva, s-a dovedit a fi o provocare chiar pentru mine. Sunt convins că domnul Brătescu nu se va opri la 1941, ci va veni cu aceste evocări pe care doar domnia-sa ştie să le descopere acolo, sub praful uitării din arhive, aducându-le la lumina zilei, astfel încât noi şi cei ce vor veni după noi să le avem într-o bibliotecă, să putem evada în timp şi-n spaţiu, pentru a trăi vremurile de excepţie pe care Caransebeşul le-a parcurs de-a lungul vremii, le va aduce, aşadar, cât mai aproape de zilele noastre”, a spus Marcel Vela.
În continuare, a vorbit despre autor şi despre carte Laurenţiu-Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cel care, aşa cum a declarat, a lucrat mulţi ani sub conducerea lui Constantin Brătescu, un profesionist de la care a avut ce învăţa şi de la care învaţă în continuare, deoarece este „un exemplu de cărturar adevărat”. „Asistăm azi la lansarea unui volum complex, interesant şi inedit în acelaşi timp. De ce? Pentru că domnul Constantin Brătescu este, din punctul meu de vedere, un deschizător de drumuri. În general, în timpurile pe care le trăim, prea puţini sunt cei care merg la izvoarele istorice, prea puţini sunt cei care iau în considerare sursele istorice, şi mai mulţi sunt cei care compilează, iar multe dintre cărţile pe care le avem în faţa noastră sunt ceea ce aş putea numi «cărţi făcute din cărţi», cărţi copiate. Această monografie a oraşului Caransebeş între 1919-1941 este o carte care are la bază documente, cărţi, studii, şi are la bază presă. Aş vrea să evidenţiez faptul că volumul, în cea mai mare parte, este scris având la bază arhive. Este vorba despre Arhivele Naţionale Caraş-Severin, Arhiva Episcopiei Ortodoxe Române din Caransebeş, Arhiva CNSAS de la Bucureşti, şi aduce lămuriri asupra multor probleme. Spiritul este unul pozitivist, prezintă evenimentele cronologic, dar nu se fereşte să aducă critici acolo unde este cazul în unele probleme mai puţin cunoscute sau greşit prezentate de alţii”, a spus Laurenţiu-Ovidiu Roşu.
Şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale a mai adăugat că monografia Caransebeşului este extrem de amănunţită, abundând de date şi informaţii. „Consider că este deosebit de importantă partea referitoare la mişcarea legionară. Acolo sunt redate date bazate pe documente care arată cronologia acestor evenimente”, a mai spus Ovidiu-Laurenţiu Roşu. În continuare, el a prezentat un document inedit, în care Pavel Jumanca a scris despre importanţa melcilor pentru Caransebeş, negoţul cu aceştia ducând faima oraşului în Imperiul Austriac, şi un pasaj din memoriile lui Sever Boşcaiu, de la Şcoala Pedagogică din Caransebeş, din perioada interbelică, referitor la rebeliunea legionară.
Luând cuvântul, P.S. Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, le-a spus celor prezenţi că evenimentul reprezentat de lansarea cărţii deschide şirul manifestărilor cultural-spirituale din anul aniversar pentru Episcopia Caransebeşului, în 2015 împlinindu-se 150 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române a Caransebeşului. „Domnul Constantin Brătescu ne pune în faţă o lucrare care ne dezvăluie pagini din istoria interbelică a cetăţii Caransebeşului şi a dezvoltat, în capitolul al şaptelea, viaţa bisericească din oraş în timpul ultimului an de arhipăstorire a Episcopului Elie Miron Cristea şi în timpul păstoririi a doi episcopi bănăţeni – Iosif Traian Badescu şi Vasile Lăzărescu”, a spus P.S. Lucian Mic.
La rândul său, Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului, a vorbit despre sărbătoarea culturală reprezentată de lansarea monografiei lui Constantin Brătescu. „Despre această carte se pot spune foarte multe, însă am să mă opresc la ceea ce am ramrcat eu, şi anume că, în proporţie de 90 la sută, este scrisă pe baza materialelor de arhivă şi revistă, lucru ce individualizează cartea ca un adevărat izvor de istoriografie, de istorie locală. Apoi, trebuie să spun că în paginile cărţii sunt evocate foarte multe momente importante şi foarte multe instituţii ale Caransebeşului, cu foarte multă acribie. Spun asta fiindcă domnul profesor Constantin Brătescu, prin întreaga sa activitate, a poposit mai mult în perioada veche a oraşului, până la Primul Război Mondial. De aceea, cred că această carte a fost în primul rând o provocare şi pentru domnia-sa, provocare căreia a reuşit să-i facă cu foarte multă putere”, a spus Daniel Alic.
Coleg cu autorul la Liga Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, jurnalistul Adrian Crânganu, redactorul-şef al ziarului „7 zile”, s-a referit la modul amănunţit în care Constantin Brătescu prezintă evenimentele, filigranându-le, pur şi simplu, dar oferindu-i, în acelaşi timp, cititorului şi o lupă. Cartea – a mai spus ziaristul – e plină de atâtea informaţii, de atâtea răspunsuri, încât Constantin Brătescu, ne provoacă să scornim întrebări pentru ele. „Parafrazându-l pe Edmond Burke, care spunea că, pentru ca răul să triumfe, e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic, aş zice că, pentru ca ignoranţa să pună stăpânire pe pământ e suficient ca oamenii de cultură să tacă. Iar domnul Brătescu nu tace. Domnia-sa face ce ştie cel mai bine: să studieze şi să scrie. Pentru că, în ceea ce priveşte studiul, e un om fericit, având la dispoziţie surse de documentare la care puţină lume a avut şi are acces. În ceea ce priveşte scrisul, am să vă spun, cred că în premieră, şi sper ca domnul Brătescu să nu se supere pe mine pentru asta, că el are în curs de apariţie şi un volum de poezie pe care chiar eu i l-am adus de la editură pentru ultima revizie. Iar eu consider că cine scrie poezie, poate scrie bine orice altceva”, a adăugatAdrian Crânganu, care a obţinut şi permisiunea autorului de a publica în ziarul pe care îl conduce fragmente din volum, „fragmente deosebit de interesante şi de importante, pe care caransebeşenii nu că ar fi bine, ci trebuie să le ştie”.
Despre autor, dar mai ales despre oportunitatea scrierii unei asemenea cărţi despre Caransebeş, au mai vorbit Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, city-managerul municipiului, Nicolae Borcean, şi Adrian Ardeţ, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă.
„O carte de istorie, cu cât se apropie de zilele noastre, cu atât se scrie mai greu, şi asta din foarte multe motive. Unul dintre ele este acela că, oricâtă bogăţie de arhive s-ar părea că avem, nu le avem întotdeauna pe cele necesare celui care vrea să scrie o operă cât de cât completă. Mărturisesc că am întâmpinat greutăţi, şi cartea nu este completă şi nu putea să fie completă, şi am să dau şi câteva exemple. Arhivele partidelor istorice, nu numai cele din Caransebeş, ci şi ale organizaţiilor din toată ţara, au fost confiscate de fosta Securitate. Nu ni le-a dat nimeni, niciodată, înapoi, şi nu putem să scriem o istorie corectă a Partidului Liberal, Naţional-Ţărănesc, Social-Democrat, fără să ni se pună la dispoziţie aceste documente care, după părerea mea, şi acum sunt ţinute sub obroc. Nu ni se dau, nu ne sunt la îndemână”, a spus, în cuvântul de încheiere, Constantin Brătescu. Autorul a mai adăugat că, faţă de volumul anterior, de această dată s-a oprit şi asupra unor personalităţi ale zonei. „Viaţa politică am scris-o cu durere. Motivul este acela că am constatat cu stupoare că partidele politice ale perioadei interbelice au abandonat tineretul. Abandonându-l, tineretul a ajuns exact acolo unde nu trebuia să ajungă – în braţele mişcării legionare. Nu s-a avut în vedere deloc – şi sunt argumente istorice de luat în seamă – că tineri absolvenţi români de liceu, de facultate, nu-şi găseau locuri de muncă. Acum, o spun ca părinte, ca unul care vede şi întâlneşte zilnic copii şi tineri pe stradă, cu gândul şi la procentul imens care nu găsesc de lucru, că ar fi bine să ne gândim pe ce mâini vor încăpea într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat… Aceasta este cartea… Să ştiţi însă că nu e completă… Dar despre care monografie se poate spune că e completă?Este imposibil!”, a mai spus Constantin Brătescu.
Încercând să răspundă cererilor formulate de vorbitori, care au insistat ca demersul publicistic al lui Constantin Brătescu să continue, primarul Marcel Vela a spus că Primăria şi Consiliul Local Caransebeş au toată deschiderea, pentru orice iniţiativă menită să întregească patrimoniul cultural şi istoric al municipiului. „De 11 ani sunt primar şi cred că Primăria Caransebeş a tipărit cele mai multe cărţi şi a alocat cei mai mulţi bani pentru mărirea fondului de carte al Bibliotecii, comparativ cu celelalte primării din Banat”, a spus Marcel Vela. În concluzie, s-a hotărât ca directorul Muzeului, Adrian Ardeţ, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură, Laurenţiu-Ovidiu Roşu, şeful Arhivelor Naţionale, Constantin Brătescu, precum şi toţi cei care vor să fie ctitori ai viitoarei monografii, să se întâlnească cu edilul municipiului, pentru a pune la punct „noua provocare”.
În încheiere, autorul a acordat autografe celor care au dorit să aibă în bibliotecile lor acest „fragment” de 22 de ani din viaţa oraşului Caransebeş.
Sonia BERGER
Ştefan ISAC
Foto: Doru BĂLĂŞOIU
