Localitatea Fârliug, respectiv centrul de comună şi satele aparţinătoare Dezeşti, Remetea-Pogănici, Scăiuş, Valea Mare şi Duleu, e străjuită în lungimea ei de dealuri. Comuna e situată pe cursul mijlociu al râului Pogăniş, localitatea fiind amintită din anii 1690-1700.
Cercetările arheologice din zonă i-au făcut pe istorici să tragă concluzia că ruinele descoperite la Fârliug se identifică cu vechea aşezare geto-dacă (v. şi N. Iorga) Aizis, citată de împăratul Traian pe traseul său dacic din anul 101. Ipotezele istorice trimit de asemenea şi la existenţa unei cetăţi medievale (sec. XIV-XVI). Denumirea localităţii oscilează, uneori chiar în cuprinsul aceluiaşi document, de la Furliuc, Furliug, Ferliuc, Furluc, şi până la Farliuc sau chiar alte forme.
Biserica ortodoxă datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar fără îndoială lăcaşuri de cult trebuie să fi existat şi anterior. În statistica din 11 iunie 1767 a Eparhiei Timişoarei, la Fârliug sunt amintiţi doi preoţi ortodocşi cu numele Popovici, iar Cronica lui Nicolae Stoica de Haţeg aminteşte pe popa Matei din Ferliug.
E interesantă întâmplarea povestită de cronicar cum că în ianuarie 1774 obercnezul de Ferliug, Ignea, a venit să-l ceară de ginere pentru una dintre cele două fiice ale sale pe Nicolae Stoica de Haţeg, aflat atunci la Vârşeţ. Obercnezul Ignea mai voia ca viitorul ginere să devină şi paroh în Fârliug. Ca atare, el l-a trimis pe „popa Matei” împreună cu „cătane” şi alţi cneji în peţit. Însă tatăl cronicarului, protopopul Atanasie Stoica de Mehadia, s-a împotrivit.
Informaţia e interesantă pentru că arată cât de prosperă era comunitatea şi că aici era nevoie de încă un preot. De altfel, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în Fârliug erau trei parohii ortodoxe.
Biserica actuală este datată 1789, este monument istoric, construit în formă de navă cu turn, are ziduri groase din piatră şi, pe alocuri, din cărămidă, de peste un metru, şi poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului”.
După cum precizează pr. Daniel Mateia într-o micromonografie a localităţii, „pictura de pe semicalota bisericii actuale datează, după părerea unei comisii naţionale de expertiză de la Bucureşti, de dinainte de prima jumătate a secolului XVII”. Datorită, mai ales, acestei picturi de mare vechime, biserica este declarată monument istoric.
Pictura este executată pe lemn, în tempera, cuprinzând Sfânta Treime, Fecioara Maria, cei patru evanghelişti şi cete îngereşti. Restul bisericii este pictat de Gh. Costiurin, în anii 1983-1985, în tempera (bolta) şi fresca, în stil bizantin tradiţional. Iconostasul este din piatră. Noua pictură, realizată în timpul păstoririi pr. Ioan Mateia, a fost binecuvântată de P.S. Episcop Dr. Laurenţiu Streza, în 21 septembrie 1997 (F.D., an III, 1997, nr. 10, p. 4).
Într-o ştire publicată de „Foaia Diecesană” (31/1893), se arată că biserica a fost „îmfrumuseţată” cu steaguri prin colecte publice, cu participarea marilor proprietari de aici: Teodor Palicu-Ucserni, Paul Gaspari etc. Câteva decenii mai înainte, a fost acoperită cu şindrilă, după cum se arată într-o însemnare pe o carte veche: „În anul 1861 s-au început a şindrui s(fânta) biserică şi s-au gătat în anul 1863, 4 octombrie, prin epitropul Nicolae Marta, cu şindrilă lungă (de) 1.600 şi tăiată face 32.000 Ioan Aga crisnec.” (V. lEU, „Cartea veche românească din bisericile Eparhiei Caransebeşului”, p. 194).
Între 1945-1947 biserica a fost restaurată, înălăturându-se pereţii laterali. „Foaia Diecezană” consemnează sfinţirea bisericii după renovarea din 1947, prin episcopul Veniamin Nistor (nr. 40-41/1947).
Şcoala confensională este menţionată din 1776.
Între anii 1940-1950, a existat cor bărbătesc bisericesc condus de un dirijor din Lugoj. Hramul bisericii şi totodată ruga este la 8 septembrie, la Naşterea Maicii Domnului.
Arhiva datează din 1783 şi conţine cărţi de ritual din sec. XVIII, toate de Râmnic. Restaurări s-au făcut între anii 1945-1947.
De-a lungul anilor, Biserica Ortodoxă din Fârliug a suferit mai multe lucrări de înfrumuseţare. Sub atenta îndrumare a părintelui paroh Doru Mogoşescu, s-au efectuat ample lucrări în Parohia Fârliug, montându-se la biserică o centrală termică, construindu-se o clădire anexă pentru aceasta, şi s-a înnoit atât interiorul lăcaşului de cult, prin schimbarea steagurilor, a covoarelor, achiziţionarea de scaune mobile, cât şi exteriorul, renovându-se întreaga faţadă şi pavându-se aleea din faţa bisericii. De asemenea, a fost construită o nouă casă parohială şi a fost renovat Monumentului eroilor.
(Articol preluat de pe site-ul Protopopiatului Ortodox Reşiţa)
