Aşa cum am relatat în ediţia trecută a ziarului nostru, marţi, 26 mai, Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a găzduit vernisajul unei expoziţii inedite, intitulată „Ostaşi bănăţeni în serviciul împăratului (1914-1918)”, ce cuprinde 42 de documente referitoare la Primul Război Mondial, toate puse la dispoziţie de Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş. La manifestare, care este prima de acest gen, după cum ne-a asigurat şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, dr. Laurenţiu-Ovidiu Roşu, au participat cadre ale Jandarmeriei, Poliţiei, Ministerului Apărării Naţionale, istorici, oameni de cultură, cadre didactice, dar şi foarte mulţi elevi.
În cuvântul de deschidere, rostit de Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, acesta a spus că, la fel ca în fiecare an, instituţia pe care o conduce încearcă să marcheze evenimentele importante pentru ţara noastră, iar Primul Război Mondial este un asemenea eveniment, el schimbând profund istoria României. „Avem o colaborare instituţională foarte bună cu Arhivele Naţionale de la Caransebeş. Anul acesta, pentru prima oară, muzeul nostru organizează o astfel de expoziţie, cu piese exclusiv originale”, a spus Dumitru Ţeicu.
În continuare a vorbit Felician Velimirovici, cercetător la Muzeul Banatului Montan, care s-a ocupat, împreună cu dr. Laurenţiu-Ovidiu Roşu, de organizarea acestei expoziţii. El a făcut o scurtă prezentare a evenimentelor prin care a trecut România între 1914 şi 1918, punctându-şi discursul cu câteva citate ale unor scriitori şi ziarişti din epocă despre realităţile de atunci ale vieţii politice din ţara noastră.
„Este o bucurie deosebită ca, după ce am încercat să organizăm, împreună cu Biblioteca, anul trecut, o expoziţie despre Primul Război Mondial, acum să revenim cu documente originale, cu cărţi, cu ziare, cu hărţi, cu cărţi poştale ilustrate, cu documente ce au aparţinut generalului Ioan Dragalina sau oamenilor simpli. Dacă veţi avea răbdare să treceţi prin faţa exponatelor respective, veţi putea găsi în aceste vitrine o imagine a ceea ce s-a întâmplat în spaţiul bănăţean acum 100 de ani”, a spus dr. Laurenţiu-Ovidiu Roşu. Şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale a oferit în continuare amănunte legate de exponatele mai importante. „Printre documente se găseşte un fragment de jurnal scris în perioada Primului Război Mondial, respectiv al lui Petru Vintilă din Cruşovăţ, un om simplu, care alege să-şi lase la bătrâneţe amintirile legate de ceea ce a trăit în această conflagraţie, pentru cei care vor veni, pentru cei din familie, fiindcă el nu s-a gândit că acest manuscris va ajunge să fie expus, cândva, într-o astfel de expoziţie. În prima parte, el vorbeşte despre viaţa din Cruşovăţ de la 1900, până în jurul anilor 1914, 1916, iar în a doua parte, povesteşte despre perioada 1916-1918, despre plecarea la război, despre momentele petrecute la Caransebeş, după care ajunge la felul în care a făcut instrucţie de front şi întâmplările din nordul Italiei, de pe râul Isonzo şi din localităţile unde s-au dat lupte sângeroase, relatând fiecare eveniment prin care a trecut”, a mai spus dr. Laurenţiu-Ovidiu Roşu. Acesta a adăugat că în expoziţie se mai găsesc documente păstrate de la regretatul istoric Valeriu Leu, de la Muzeul Banatului Montan, precum şi de la învăţătorul Patrichie Puraci, din satul Iaz.
Prezent la eveniment, pictorul Mihai Vintilă a vorbit despre felul în care jurnalul tatălui său, Petru Vintilă, la care a făcut referire şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, a ajuns să vadă lumina tiparului. Artistul octogenar şi-a amintit de familia de la Cruşovăţ, alcătuită din trei băieţi şi o fată, ei fiind crescuţi în spirit cazon de tatăl lor, care era subofiţer în Regimentul din Caransebeş. „Fratele meu, scriitorul Petru Vintilă, venea mereu în vacanţe acasă, tata fiind pensionar. Şi fiindcă mereu aduna cireşe ca să ne facă mama «melşpais», fratele meu s-a gândit că tata ar putea să facă o treabă mai bună, pentru că făcuse două războaie. Şi tata s-a apucat de scris. A scris, cred, vreo 200 de pagini despre război şi, de câte ori veneam pe la Caransebeş, tata îmi spunea: «Vino, copile, să-ţi citesc cum a fost pe-acolo, pe la Piave, la Doberdo!». Pe mine însă nu mă interesa pe vremea aceea… Am descoperit însă memoriile la nepotul meu, la Bucureşti… Vă spun cu toată sinceritatea, eu abia acum, după ce i-am citit manuscrisele, l-am cunoscut pe tatăl meu”, a spus Mihai Vintilă.
Venerabilul artist plastic i-a invitat apoi pe cei prezenţi ca, la plecare, să viziteze şi expoziţia din apropiere, care cuprinde 40 de tablouri de pictură naivă donate de el muzeului reşiţean, un număr de 47 de piese, tot donaţie, fiind în patrimoniul municipiului Caransebeş, oraş în care Mihai Vintilă a văzut lumina zilei.
Expoziţia „Ostaşi bănăţeni în serviciul împăratului (1914-1918)”, de la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, va rămâne deschisă până la jumătatea lunii iunie.
Sonia BERGER
