Cine străbate centrul de comună Zăvoi poate vedea, pe partea stângă în direcţia de mers spre Haţeg, un indicator pe care scrie „Villa Romana”. Iar cel care este curios să afle ce se ascunde la doar câteva zeci de metri distanţă de Drumul Naţional 68 va descoperi un sit arheologic care conţine ruinele unei construcţii de o importanţă istorică excepţională. În luna mai a anului 2009, aici au fost efectuate săpături care au scos la iveală vestigiile unui palat roman, cu structuri foarte bine conservate, care va aduce informaţii preţioase şi necunoscute până acum de istorici, referitoare la Cultura Daco-Romană.

Construcţia respectivă se află pe amplasamentul actualului cimitir comunal şi a fost descoperită la momentul efectuării unei gropi mortuare. O echipă condusă de arheologul Adrian Ardeţ, actualul director al Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, s-a deplasat la faţa locului. Realizând vechimea de două milenii a construcţiei şi, totodată, importanţa ei, Adrian Ardeţ a luat legătura cu directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş-Severin, instituţie care a sprijinit financiar continuarea săpăturilor şi a cercetărilor de aici.

În aceste condiţii, echipa condusă de Adrian Ardeţ a scos la lumină o construcţie complexă, estimată a avea o vechime de 2.000 de ani, aparţinând Culturii romane. Cel mai probabil, imobilul respectiv a fost construit în toamna anului 101 d.Hr., în timpul Primului Război Daco-Roman, desfăşurat între anii 101-102 d.Hr. Conform izvoarelor istorice, în acel an, în zona fostei aşezări antice Agmonia, de lângă actuala localitate Zăvoi, în apropierea capitalei Daciei, Împăratul roman Traian a sosit cu peste 200.000 de militari, cu gândul să cucerească fortăreaţa Sarmizegetusa, după ce anterior, prin luptă, a supus triburile dacice de la nord de Dunăre, respectiv din zonele Olteniei şi Banatului. Din cauza drumului dificil către Sarmizegetusa şi Munţii Orăştiei, dar şi a opoziţiei dacilor, ofensiva romană a fost oprită pe timpul iernii în Valea Bistrei, în zona noilor vestigii descoperite la Zăvoi, unde dovezile ieşite la iveală confirmă înfiinţarea unor aşezăminte. De altfel, singurul fragment care a supravieţuit din jurnalul Împăratului Traian, ţinut în timpul Războaielor dacice, face referire la o serie de localităţi bănăţene din apropiere.

Încă din primul moment, s-a considerat că, datorită complexităţii construcţiei, însuşi Împăratul Traian a folosit palatul descoperit la Zăvoi în timpul iernii dintre anii 101-102 d.Hr., înainte de lupta decisivă cu Decebal şi cucerirea de către romani a Regatului Dac.

Între argumentele care au condus la susţinerea acestei afirmaţii se evidenţiază faptul că, până la această dată, o construcţie aproximativ asemănătoare, ca amploare, celei noi descoperite la Zăvoi se află numai la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala ulterioarei Provincii romane Dacia, ce servea drept sediu al guvernatorului din acea vreme, acest edificiu fiind construit însă abia în anul 160 d.Hr.

Zidurile palatului au fost realizate din piatră de carieră fasonată, încăperile erau încălzite prin podea, prin tuburi de ceramică numite „hipocauste”, iar la băi constructorii au folosit pentru izolare o tehnică şi un amestec special de bucăţi de caramidă şi mortar „Opus Signinum”, care nu permitea infiltrarea apei. De asemenea, au mai fost descoperite aici fundaţiile unei săli de aproximativ 100 de metri pătraţi, o baie, o piscină, intrarea în imobil, alături de o parte din curtea interioară unde se aflau canalele de scurgere a apelor, pavate cu caramidă şi acoperite cu lespezi de piatră.

Adrian Ardeţ ne-a mai informat că săpăturile efectuate în urmă cu câţiva ani au scos la iveală lucruri deosebite, care au adus certitudinea că această vilă romană a fost construită în timpul primului guvernator al Daciei Romane. Este vorba despre cărămizile care au fost descoperite şi la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în momentul în care s-a ridicat capitala Daciei Romane. Respectivele cărămizi certifică faptul că această construcţie este datată în timpul Împăratului Traian. Construcţia a existat în lumea romană până în timpul Împăratului Hadrian, mai exact până la monedele din anul 126, descoperite aici.

Vasi POPESCU

Sonia BERGER