Demult nu a mai fost Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş atât de plină ca sâmbătă, 20 februarie, când, sub genericul „Poezia vie”, iubitorii de cultură au fost răsfăţaţi cu un adevărat regal artistic organizat de Primăria municipiului, Casa de Cultură „George Suru” şi Asociaţia Culturală „Direcţia 9” din Bucureşti.
La manifestare – una de o amploare mai puţin întâlnită până acum la Caransebeş – au luat parte membrii cenaclurilor „Virgil Birou” din Anina, „Sorin Titel” din Caransebeş, „Anotimpuri” din Lugoj, „Semenicul” din Reşiţa şi „Direcţia 9” din Capitală, alături de primarul Marcel Vela, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ilie Iova, şi de city-managerul Nicolae Borcean, în sală luând loc zeci de iubitori de poezie, scriitori, cadre didactice şi reprezentanţi ai administraţiei locale. Invitat de onoare la această sărbătoare a poeziei a fost Cornel Ungureanu, preşedintele Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, care s-a născut la Zăgujeni şi a învăţat, în tinereţe, la Liceul „Traian Doda”.
„Am considerat că înainte de Postul Mare ar fi bine să ne adunăm, în această sâmbătă pe care am comandat-o să fie frumoasă, aici, în această sală istorică, Aula «1 Decembrie 1918», unde bănăţenii au hotărât, în acele momente de încordare naţională, că trebuie să se unească cu Ţara, delegaţia condusă de Episcopul de-atunci al Caransebeşului, Miron Cristea, plecând chiar din această încăpere. Am chemat, aşadar, la această întâlnire cu poezia, scriitori şi prieteni cu care să sărbătorim cartea şi cuvântul”, a spus amfitrionul manifestării, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”.
„Ceea ce se întâmplă azi, aici, este un eveniment aparte, un eveniment care, sculptat în timp, va rămâne în memoria noastră, a tuturor, ca o zi specială. Vă doresc să vă hrăniţi, azi, sufletul şi spiritul, şi să fie această zi un început de tradiţie, astfel încât, periodic, înainte de intrarea în Postul Mare, să ne întâlnim şi să marcăm şi evenimente care sunt într-adevăr speciale”, a spus primarul Marcel Vela, după care i-a înmânat profesoarei Eleonora Bunea Diploma de „Cetăţean de Onoare al municipiului Caransebeş”, o hotărâre pe care Consiliul Local a luat-o în anul 2009.
Cornel Ungureanu a apreciat gestul administraţiei locale de a răsplăti truda depusă în slujba artei şi a culturii de către Eleonora Bunea, cea care timp de peste cinci decenii a stat între cărţile de la Biblioteca Municipală din Caransebeş, după care a vorbit despre scriitorii pe care i-a dat, de-al lungul timpului, oraşul de pe malurile Timişului şi Sebeşului, amintindu-l pe Horia Pătraşcu, cel care a scris cea mai frumoasă nuvelă a literaturii române, a cărei acţiune se desfăşoară la Caransebeş, istorisind o întâmplare din anii 1961-1962, pe când era operator la Casa de Cultură, după această nuvelă făcându-se celebrul film „Reconstituirea”. „Există un şir întreg de autori de care ne-am despărţit. Petru Vintilă a scris cărţi frumoase despre Caransebeş, dar probabil că cel mai mare dintre prozatorii pe care i-a cuprins Banatul, Sorin Titel, trebuie şi el aşezat în viitorul Muzeu al literaturii caransebeşene, care va lua naştere curând. Tot aici l-aş aminti şi pe George Suru, care a plecat primul dintre noi…”, a spus Cornel Ungureanu. Cu acest prilej, el i-a invitat pe cei prezenţi la lansarea ultimei sale cărţi, eveniment care va avea loc în data de 9 martie, la Caransebeş.
Prezentarea cenaclurilor participante la acest festival de poezie a început cu gruparea „Virgil Birou”, de la Anina, făcută de Mihai Chiper, directorul Casei de Cultură din oraşul minerilor, care a ţinut să-i mulţumească lui Ioan Cojocariu pentru cele 40 de costume de fanfară pentru copii pe care „George Suru” le-a donat Aninei. A citit din creaţia proprie poetul Ion Răşinaru, membru al cenaclului înfiinţat în anul 1958.
Constantin Brătescu a deschis „evoluţia” Cenaclului „Sorin Titel” din Caransebeş, cunoscutul istoric citind câteva poeme din creaţia proprie, după care Iosif Caraiman şi-a lansat volumul de versuri „Ultima gară”. Primul care a vorbit despre carte a fost Cornel Ungureanu, care a spus că Iosif Caraiman scrie o poezie testamentară. Ilie Chelaru, scriitor şi redactor-şef al revistei „Orient latin” şi directorul Editurii „Eubeea” din Timişoara, a afirmat despre volumul lui Iosif Caraiman, căruia i-a şi editat câteva cărţi, că este rezultatul noii încercări din viaţa sa. „Iosif Caraiman este un poet nefericit, un poet al nefericirilor. Viaţa şi scrisul lui sunt dramatice. Rar l-am văzut zâmbind, rar l-am văzut zâmbind în scris. El, pe undeva, este o oglindă a noastră. Ca poet, zic eu că pentru literatura banatică Iosif Caraiman este un clasic în viaţă. Iosif Caraiman este un poet. Cunoscându-l de atâta timp, citindu-i poezia, ştiindu-i biografia, aş încheia spunând că «Je suis Iosif Caraiman»”, a adăugat Ilie Chelaru.
Consătean cu Iosif Caraiman, primarul Marcel Vela a vorbit şi el despre poetul care s-a născut şi a trăit o vreme în comuna Armeniş. „Eu am auzit de Iosif Caraiman de când eram copil. În 1953, când existau partizani în Munţii Banatului, se povestea foarte mult de Caraiman. De-a lungul anilor, n-am avut ocazia să mă întâlnesc cu Iosif Caraiman. În primul meu mandat de primar, la muzeu s-a lansat o carte şi el a recitat o poezie. După eveniment am vorbit cu el şi am aflat că de când a plecat din Feneş la Timişoara a trecut prin tot felul de experienţe şi încercări, fiindcă, cel puţin până în 1989, a purtat asupra lui această cruce pe care a trebuit s-o ducă – de a fi fiul celui care a condus lupta de rezistenţă din Munţii Banatului. Fiind dator faţă de Ion Caraiman, faţă de bunica mea şi faţă de Banatul de Munte, şi aflând că e şomer, i-am propus să vină la Caransebeş, la Casa de Cultură, şi să înfiinţeze un cenaclu literar în care să înveţe copiii de aici frumosul şi literatura, să-i aducă aproape de pană, de literă. A venit împreună cu soţia. L-am rugat să meargă şi să vorbească cu cei care au luptat alături de tatăl său, să consemneze, să rămână într-o carte ceea ce s-a întâmplat acolo. Împreună cu Ion Gheorgheosu a întreprins o cercetare şi a fost coautor la volumul «Nu tulburaţi liniştea codrilor mei», o lucrare extraordinară. Ca să înţelegeţi prin ce au trecut oamenii în acea perioadă, aici, în Banatul de Munte, am să vă povestesc cum a ajuns să vorbească cu Vela Nistor, zis Palcu, de 84 de ani, din Armeniş, despre evenimentele acelea. Bătrânul Palcu, după ce a discutat cu Iosif Caraiman – ştiu asta de la familie –, a fost atât de fericit că a vorbit cu băiatul lui Ion Caraiman, încât i-a spus soţiei sale «de-acum pot să mor». Dimineaţa l-au găsit mort… Iosif Caraiman nu este doar un poet. Iosif Caraiman este istorie”, a spus, vizibil emoţionat, Marcel Vela.
„Această «Ultimă gară» este, de fapt, ultima iubire a lui Iosif Caraiman. El aşa crede, că e ultima lui iubire, şi a pus-o pe seama gării, fiindcă doar acolo se întâmplă despărţirile, acolo sunt batistele albe, udate şi stoarse de lacrimi – într-o gară… Acolo se fac despărţirile mai uşor, fiindcă unul pleacă”, a spus Ioan Cojocariu, exemplificând calitatea versurilor prin recitarea unui frumos poem din volumul lansat.
Tot din partea cenaclului caransebeşean a recitat o poezie din creaţia proprie elevul Dan Cardaş, care, apoi, a interpretat câteva piese folk împreună cu colega sa Ioana Vasilică, ambii făcând parte dintr-un cerc de teatru care activerază în municipiu.
Ioan Oprişor, cel care conduce destinele Cenaclului „Anotimpuri” din Lugoj, şi-a prezentat ultima carte, „Fereastra care nu mă ştie”, după care Mircea Anghel, Ioan Panait, Gheorghe Oniga, Adriana Weimer şi Remus Valeriu Giorgioni, membri ai grupării literare, au recitat din creaţiile proprii, iar Vasile Gondoci a încheiat partea care le-a revenit „vecinilor” din Timiş cu un miniconcert de muzică folk.
Conducătorul Cenaclului „Semenicul” din Reşiţa, scriitorul, ziaristul, criticul şi editorul Gheorghe Jurma, a făcut o prezentare succintă a grupării pe care o conduce de mai bine de trei decenii, insistând asupra faptului că, în ultimul timp, sintagma „Cetatea de foc”, atribuită multă vreme municipiului de pe Bârzava, a fost înlocuită cu o alta, care câştigă tot mai mult teren – „Oraşul cu poeţi”. Reşiţenii au venit cu cea mai numeroasă delegaţie, citind din propriile poeme Iacob Roman, Costel Stancu, Ion Moşteoru şi Costel Simedrea. Nicolae Sârbu, şi el reşiţean, şi-a lansat volumul „O căsnicie infernală”, despre care Gheorghe Jurma a spus că este o carte mai neobişnuită, având în vedere că în cadrul manifestării au fost prezentate volume de poezie, lucrarea lui Nicolae Sârbu fiind una de interviuri.
Ultimul dintre cenaclurile prezente sâmbătă la Caransebeş, „Direcţia 9” din Bucureşti, a lansat cinci cărţi: „Târziu, dar neînserat” de Marius Dumitrescu, „Profetul popular” de Adrian Suciu, „Nimeni, nimic, niciodată” – autor Ciprian Chirvasiu, „Ciocolată cu lămâie” de Valeriu D.G. Barbu, şi „Infrarouge” de George G. Asztalos. Manifestarea s-a încheiat cu recitalul folkistului Raul Cârstea.
De la Primăria municipiului, participanţii s-au deplasat apoi la Casa de Cultură „George Suru”, unde, în Sala de cenaclu, a avut loc o prezentare de reviste literare, urmată de o dezbatere având ca subiect presa literară.
Adrian CRÂNGANU
