Un curcubeu splendid, care unea, parcă, vârfurile statuilor, a prins viaţă în clipa în care, la Caransebeş, a început vernisajul celei de a XIV-a ediţii a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală, prima în care materialul modelat de artiştii care, timp de o lună, au participat la tabără, a fost travertinul. Evenimentul a avut loc vineri, 15 iulie, la acţiunea desfăşurată în vecinătatea Casei Kolping, chiar pe locul unde sculptorii au lucrat, fiind prezenţi toţi cei 11 artişti, primarul Felix Borcean, reputatul critic de artă Pavel Şuşară, fostul primar Marcel Vela, iniţiatorul, în urmă cu 14 ani, al acestui simpozion, deputaţii Valeria Schelean şi Dan-Laurenţiu Tocuţ, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi, nu în ultimul rând şi nu puţini, iubitori de artă şi de frumos din Caransebeş, dar şi din alte localităţi ale judeţului.
„Această cea de a XIV-a ediţie a simpozio
nului s-a desfăşurat, în marea ei majoritate, sub ameninţarea intemperiilor. Ba au fost fulgere şi trăsnete, una dintre lucrări fiind trăsnită chiar de două ori, câţiva dintre noi aflându-ne chiar lângă ea în momentele acelea, pentru ca după aceea să vină canicula. Se lucra de la ora 4, când se mijea de ziuă, până la 10-11, şi apoi seara, până la lăsarea întunericului deplin. Au rămas însă opere care vor face nemuritoare clipa de trăire a Caransebeşului”, a spus Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, organizator, împreună cu Primăria municipiului şi Consiliul local, al acestui simpozion.
În discursul său, primarul Felix Borcean s-a referit la bucuria de a respira puţină cultură, într-o lume în care găsim tot mai puţin acest element. „Astăzi, prin dumneavoastră, Caransebeşul este martorul admirativ al acestor 11 bijuterii sculpturale din travertin, care nu sunt altceva decât părticele ale sufletului acestor oameni care lasă în urma lor, pe plaiurile bănăţene, o parte din trăirile lor, din sufletele lor de artişti, lucrările acestea rămânând mărturie, peste ani, a eforturilor depuse în municipiul nostru”. Noul edil a mai spus că cele 11 lucrări întregesc patrimoniul cultural al oraşului, edificat în cei 14 ani prin această manifestare, și că ele vor fi amplasate într-o locație pe care administrația municipiului urmează să o identifice în viitorul apropiat. „Este însă prima ediţie a simpozionului care începe în mandatul unui primar şi se sfârşeşte în mandatul altuia, chiar dacă a durat doar o lună. Este momentul să aplaudăm iniţiativa dlui Marcel Vela, cel care, acum câţiva ani, împreună cu oameni pasionaţi, a demarat această manifestare culturală, la care, cu toţii, suntem părtaşi astăzi”, a mai spus Felix Borcean.
Iniţiatorul, în urmă cu 14 ani, al acestui simpozion, Marcel Vela, le-a vorbit celor prezenţi despre concluzia la care a ajuns, văzând ştirile prezentate la televiziune. „Am realizat că, de fapt, acolo unde greşesc politicienii, poate reuşi, de exemplu, sportul. Acolo unde greşesc conducătorii ţărilor sau ai Europei, pot reuşi oamenii de cultură. Spun acest lucru deoarece, la acest simpozion, au participat artişti din mai multe ţări, de mai multe confesiuni ori chiar religii, aşa cum, în cadrul altor simpozioane, au fost artişti care la Caransebeş erau prieteni, deşi ţările lor se aflau în conflict, un caz concret fiind sculptorii care au creat aici anul trecut, unul din Rusia şi unul din Ucraina. Cred că ceea ce facem noi la Caransebeş este un gest care poate fi un bun exemplu pentru alte oraşe, judeţe, sau chiar ţări. Cred că aceşti oameni care transmit gânduri despre artă, despre pace, despre frumos, sunt soluţia secolului XXI, pentru ca pe acest pământ să fie linişte şi bunăvoire. Fiindcă atunci când vorbesc artiştii, cred că armele trebuie să tacă”.
Marcel Vela a adăugat că, în fiecare sculptură, este încorporată o sumă de maximum 2.500 de euro, constând în materiale, cheltuieli aferente, manoperă şi tot ceea ce ţine de buna organizare a taberei. „Celor care, timp de 12 ani, m-au acuzat pentru aceste sculpturi, pot să le spun că o asemenea lucrare este evaluată, pe piaţă, la bursa de artă, chiar la 80.000 de euro. Aşadar, ceea ce a investit municipiul Caransebeş a fost multiplicat, dincolo de partea spirituală, şi mă refer la cea financiară, de zeci de ori”, a mai spus fostul edil.
„Sunt convins că noul primar, Felix Borcean, şi directorul Casei de cultură, Ioan Cojocariu, vor ctitori acel muzeu de artă contemporană pe care ni-l dorim, în care fiecare dintre sculptorii care au creat aici, pe malurile Sebeşului şi Timişului, îşi vor expune o operă în miniatură, sunt convins, aşadar, că aici, în Caransebeş, un sculptor îşi va lăsa cândva opera prin testament, un sculptor care va ajunge un nou Brâncuşi, indiferent în ce ţară se va împlini el”, a adăugat Marcel Vela.
„Lucrările pe care le avem în faţă se deosebesc de celelalte de până acum în primul rând prin material. După andezit, care este masculin, un material feroce, îndărătnic, greu de abordat, travertinul este mai degrabă un material feminin, imprevizibil, calin, plin de surprize. El nu este doar un simplu material asupra căruia îşi exercită artistul puterea lui de creaţie şi capacitatea de a scoate forme, de a scoate definiţii din blocul amorf, ci este, dacă nu un concurent, dacă nu un adversar al artistului, în cel mai bun caz e un colaborator capricios. Pentru că niciodată nu ştii, în travertin, ce iese la a doua lovitură de daltă, cât de mult îţi rămâne în picioare din ideea cu care ai pornit la drum, câtă rigoare poţi avea până la capăt în ceea ce faci. Faptul că lucrurile şi lucrările au fost duse la bun sfârşit în felul în care se prezintă în faţa noastră arată încă o biruinţă a creaţiei, a spiritului, asupra materiei, asupra amorfului, arată faptul că şi îndărătnicia aceasta structurală a materialului a fost înfrântă şi lucrările care au ieşit definesc exact spiritul şi intenţiile artistice aşa cum au fost ele definite”, a spus criticul de artă Pavel Şuşară. Curatorul tuturor celor 13 simpozioane de până acum a dorit să mai sublinieze faptul că atitudinea faţă de creaţie, faţă de abordarea materialului, poate fi observată aici în două modalităţi diferite. Pe de o parte este vorba despre o atitudine de legare a amorfului, de ieşire din materia brută, de împingere a formei până la finitul ei absolut, iar pe de altă parte există o atitudine de colaborare şi de întârziere în stihia firii, în amorful natural, acolo unde au fost lăsaţi martorii rocii, martorii pietrei rupte din trupul masiv al muntelui. „Avem, pe de o parte, o aspiraţie solară, o aspiraţie eliberatoare, iar pe de altă parte, încă se păstrează nostalgia întregului din care a fost ruptă partea pentru a începe un alt ciclu de viaţă şi pentru a oferi pivitorilor şi oamenilor, în general, o nouă şansă de a-şi reconsidera acţiunea, de a-şi reconsidera existenţa, şi de a se abate măcar pentru o clipă de la meschinăria și de la egoismul care ne caracterizează în fiecare zi”, a mai spus Pavel Şuşară.
Coordonatorul simpozionului, sculptorul Eugen Petri, a afirmat că echipa de artişti care a participat la ediţia din acest an a fost cea mai bună dintre toate cele care au luat parte la simpozioanele organizate la Caransebeş. „Sculptorii de anul acesta sunt cu toţii somităţi în acest domeniu, cu personalităţi puternice, cu palmarese extraordinare, iar echipa a fost extrem de bine sudată. Chiar dacă am avut multe probleme legate de piatră, rezultatul se vede aici. Şi nu pot să închei fără a spune că acest simpozion este unic în România, pot să afirm că este unic în sud-estul Europei, şi acest lucru îl pot confirma sculptorii”, a mai adăugat Eugen Petri.
Cei 11 artişti care au primit diplome şi suveniruri din partea organizatorilor sunt: Andre Naegelen – Franţa, Agnessa Petrova din Bulgaria, Hermann Gschaider – Austria, Carlos Monge – Mexic, Thierry Ferreira din Portugalia, Jorge Schröder din Brazilia, Ayhan Kayapinar – Turcia, Klaus Hunsicker – Germania, Jose Miguel Fonseca – Chile, Samia Monsef din Egipt, şi Eugen Petri din România.
După momentul festiv, în care s-a intonat imnul ţării din care a venit fiecare participant, artiştii le-au prezentat invitaţilor lucrările, au răspuns la întrebări şi s-au făcut mii de fotografii.
La Caransebeş, în Tabăra de sculptură, curcubeul se risipise, iar culorile au lăsat locul formelor, uneori frivole, alteori sfioase, ale travertinului…
Sonia BERGER
