Într-una dintre ediţiile trecute ale ziarului, relatam despre faptul că, în Centrul civic, cu ocazia lucrărilor efectuate pentru introducerea în municipiu a reţelelor de apă şi canalizare, pe Str. Ardealului au fost descoperite, la o adâncime de 2 metri, fundaţiile unui zid din Evul mediu. Datarea a fost făcută ca urmare a descoperirii, în apropierea acestor ruine îngropate, a unei monede din argint, emisă în anul 1697, pe vremea lui Leopold I al Austriei.
Despre importanţa descoperirii ne-a vorbit dr. Adrian Ardeţ, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş. „Zidul de incintă – aşa cum apare la ora actuală – a fost distrus de către Armata austriacă, după 1695, în drumul ei pentru a elibera Banatul. Condusă de Generalul Friedrich von Veterani, a purtat lupta de la Lugoj, din 1695, în care generalul austriac şi-a şi găsit sfârşitul. Trebuie spus că, până în 1658, Caransebeşul şi Lugojul făceau parte din Banatul de Lugoj-Caransebeş, o zonă care nu a fost ocupată efectiv de Imperiul Otoman. Turcii au organizat Paşalâcul Timişoarei, iar partea Banatului, după anul 1552, aflată în zona Caransebeş, Lugoj şi până la Vârşeţ, făcea parte din Principatul Autonom al Transilvaniei, sub suzeranitate turcească. În 1658, Principele Transilvaniei a cedat această regiune, respectiv Banatul de Lugoj-Caransebeş, turcilor, care au construit două moschei – lucru ştiut din hărţile publicate –, iar una dintre aceste moschei pare să fie Biserica Medievală din Centrul Civic al Caransebeşului… Revenind la descoperire, să spunem că acest zid a fost distrus, iar Generalul Veterani a reconstruit cetatea medievală situată pe dealul unde se află astăzi Străzile Romanilor şi Cetăţii. Moneda ne spune clar faptul că avem de-a face cu o distrugere pe aceste incinte, în aceste biserici, în timpul cât austriecii au stat aici. În anul 1699, aceştia au renunţat la Banat, iar Caransebeşul a trecut din nou sub administraţie turcească, până în 1718, când Prinţul Eugeniu de Savoia a ocupat Timişoara şi întreg Banatul. Din acest an, când a fost semnată şi Pacea de la Passarowitz, Caransebeşul a intrat sub dominaţia habsburgică. Faptul că, la Caransebeş, austriecii au încercat să elibereze oraşul, precum şi Lugojul, este deosebit de important, iar descoperirile pe care noi le-am făcut în această toamnă vin să reflecte această situaţie de fapt, anume, că oraşul a fost distrus, iar după 1718, austriecii au refăcut Biserica Medievală”, a spus Adrian Ardeţ.
Directorul muzeului a adăugat că această Biserică Medievală a fost considerată de către unii specialişti ca fiind un lăcaş de cult franciscan. În urma cercetărilor efectuate de cadrele muzeului caransebeşean, precum şi ca urmare a celor făcute de predecesorii lor, şi în contact cu ceilalţi specialişti din ţară, se poate spune că această biserică din Centrul civic al municipiului este mai veche decât incinta descoperită, ea fiind din capul locului o biserică răsăriteană, respectiv de Ritul răsăritean-ortodox. „Franciscanii au venit mai târziu, prin secolul al XIV-lea, când a fost construită sacristia, şi a avut o altă destinaţie – asta este altceva. Nu se poate nega că în Biserica Medievală din Caransebeş au fost descoperite inele şi obiecte ce au aparţinut Cultului răsăritean, au fost descoperite morminte bizantine care nu reprezintă apanajul Bisericii apusene. Faptul că Banatul a fost administrat de Regalitatea maghiară până în 1526, iar o parte din nobilimea românească a fost obligată să treacă la catolicism, se reflectă şi în aceste ruine şi fundaţii deosebit de importante, din punct de vedere arhitectonic, ale civilizaţiei româneşti din această parte a Banatului Montan”, a mai spus Adrian Ardeţ.
Bogdan NAUM
