Iarna este un anotimp al așteptării, o vreme potrivită pentru reînvierea amintirilor de aur și lansarea într-o calătorie sentimentală, un timp în care te poţi bucura de fiecare oră.

Sâmbătă, 3 decembrie, în pragul sărbătorilor așteptate cu nerăbdare de toți, la Teregova, minunații artiști participanți la a doua ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Ghiță Copăceanu – Moșu” au pornit într-o călătorie a cântecului, jocului și portului popular, în amintirea celui care a fost dansatorul, coregraful și omul Ghiță Copăceanu – Moșu.

Festivalul a fost organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Consiliul Local Teregova, Asociația „Educație pentru comunitate” și Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” Teregova.

Prima parte a festivalului a fost dedicată seminariilor In memoriam: Ghiță Copăceanu – Moșu și Școala și portul popular bănățean. La acţiuni au participat reprezentanții organizatorilor și ai instituțiilor din comună, coregrafi din județele Caraș-Severin, Arad, Timiș, dar și din Uzdin – Serbia și Micherechi – Ungaria, Asociația „Bunicuțele” din Uzdin – Serbia și familia Ionașcu din Câlnic – Reșița, cadrele didactice de la Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” din Teregova, rude, colegi și prieteni ai lui Ghiță Copăceanu, precum şi locuitori din comună.

După cuvântul de salut adresat de primarul comunei Teregova, doamna Maria Damian, a urmat intervenția domnului Gheorghe Țunea, director al Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, ambii scoțând în evidență importanța unor asemenea manifestări pentru păstrarea și valorificarea folclorului local, pentru promovarea imaginii comunității pe plan național și internațional.

Profesorul Nistor Iorga, președintele Asociației „Educație pentru comunitate” Teregova, a făcut o scurtă prezentare a vieții și activității lui Ghiță Copăceanu, făcând legătura între dansator, dans, coregraf și portul popular.

Ghiță Rică, așa cum îl știau oamenii din comună, a văzut lumina zilei la Teregova, în 3 august 1941, spre bucuria părinților Gheorghe și Ana, dansatori și ei în formația Căminului Cultural Teregova din 1960, intitulată „De la bunic la strănepot”. Ghiță a fost cea de-a treia bucurie în casă, alături de Iacob și Petru. Toți trei frații au moștenit dansul de la părinți, dar frumosul s-a manifestat în diferite forme la fiecare dintre ei: Iacob cânta, Petru picta, iar pentru Ghiță dansul era „poezia piciorului”, era vis, dăruire și împlinire.

Corespondența cu familia, rudele și prietenii scoate în evidență sensibilitatea și limbajul ales, căci el era un iubitor de literatură, iar dansul lui era „un poem, în care fiecare mişcare este un cuvânt”.

La moarte, în ziua de 15 iulie 2002, la Timișoara, el s-a dus ca OM, lăsând în urma lui iubirea pentru dans și omenie.

Participanții au depănat amintiri și întâmplări cu și despre Ghiță Copăceanu.

Ghiță a fost un OM, un înțelept, și de aceea prietenii îi spuneau MOȘU.

Prezentarea oportunităților de păstrare, valorificare și promovare a portului popular de către școală, rezultatele unei cercetări făcute de către cadrele didactice de la liceu, albumele cu fotografii și cu „izvoade” din arta populară teregoveană, au constituit noi provocări ale unei interesante dezbateri. Toate comunicările referitoare la această arie tematică vor fi adunate într-un DVD cu ISBN.

Acest domeniu tematic a fost completat de intervențiile și expozițiile de artă populară ale reprezentantelor Asociației „Bunicuțele” din Uzdin și ale doamnei Liliana Ionașcu din Câlnic, prezențe remarcabile și permanente la manifestările organizate în Teregova, și nu numai.

Participanții la seminarii au primit diplome de excelență din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, precum și din partea organizatorilor locali.

După încheierea lucrărilor seminariilor, participanții au vizitat Biserica Ortodoxă din Teregova, apoi frumosul muzeu „Ad Pannonios” din centrul de comună, însoțiți de prof. dr. Gabriela Bica și preotul Simion Bica.

În acest timp, grupurile de dansatori au umplut strada principală pentru Parada portului popular. Pe fundalul horelor bănățene interpretate de grupul de instrumentiști coordonați de acordeonistul Cristian Ianoșiga, au participat la paradă în frumoasele costume populare Ansamblul „Teregovița” al Liceului Tehnologic „Sf. Dimitrie” din Teregova, Ansamblul „Doina” și Asociația „Bunicuțele” din Uzdin – Serbia, Asociația de păstrare a tradițiilor și dansurilor populare „Gh. Nistor”, Micherechi – Ungaria, Ansamblul „Păstrătorii tradiției” din Șicula – Arad, Ansamblul „Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș, „Datina cărășană” din Reșița și Ansamblul „Teregoveana” al Căminului Cultural Teregova.

Sala Căminului Cultural a fost neîncăpătoare. Deschiderea oficială a festivalului a fost făcută de către domnul director Gheorghe Țunea și de către primarul comunei, doamna Maria Damian, care și-au exprimat bucuria participării la un asemenea eveniment de promovare a folclorului local.

Din partea Consiliului Județean Caraș-Severin, în calitate de partener în organizarea acestei manifestări, domnul președinte Silviu Hurduzeu s-a adresat călduros artiștilor și spectatorilor, arătându-se deschis pentru susținerea activităților de păstrare, valorificare și promovare a cântecului, dansului și portului popular.

Festivalul a început cu momentul coregrafic intitulat „În amintirea celor care nu mai sunt…”, pus în scenă de Ansamblul „Teregoveana” și coregraful său Ilie Pârvulescu, cu „Jocul de pomană” specific locului, pentru pomenirea și respectul arătat dansatorului, coregrafului și omului Ghiță Copăceanu, dar și celorlalți dansatori din comună, care nu mai sunt printre noi.

Spectacolul a continuat cu Parada portului popular, al Asociației „Bunicuțele” din Uzdin, care a cuprins un număr însemnat de costume populare autentice, cultivând mândria de a fi român. Tabloul muzical-coregrafic realizat cu membrii Ansamblului „Doina”, împreună cu acordeonistul Darco Neda şi coregraful lor, Marius Rămnianț, a strălucit prin frumusețea costumelor populare, autenticitate și artă interpretativă. Reprezentanții Primăriei, ai Casei de Cultură și ai Şcolii din Uzdin au demonstrat continuitate în relațiile de prietenie și colaborare deschise de proiectul transfrontalier de acum câțiva ani.

Frumusețea dansului, cântecului și portului popular se transmite de la o generație la alta. Școala și slujitorii ei, dascălii, au menirea de a valorifica și promova aceste frumuseți. Un model pentru această datorie de suflet este activitatea dascălilor din Ansamblul „Datina cărășană”. Minunatul tablou muzical-coregrafic a fost realizat de către pricepuții și inimoșii coregrafi Smenica Lațcu și Ioan Ghiaur.

Ansamblul „Păstrătorii tradiției” din Șicula – Arad a adus în scenă frumusețea costumelor, autenticitatea cântecelor populare și ale colindelor grupului vocal, dar și ale solistei Teodora Sîrbu. Suitele de dansuri din Șicula (Ardeleana, Ardeleana Mânăntăl, Țigăneasca, Sărita etc.) au purtat semnătura coregrafului Petru Cernea.

Spectatorii s-au bucurat de prezența în festival a renumitei și îndrăgitei soliste Ramona Vița, a solistului instrumentist Petrică Vița și a formației sale, care au încântat sufletele tuturor celor prezenți prin autenticitatea și diversitatea doinelor și cântecelor de joc din repertoriu, confirmând pe deplin că folclorul bănățean nu dispare, ci trăiește prin ei.

Localitatea Micherechi este insula românităţii din Ungaria. În faţa bisericii ortodoxe se găseşte un monument al eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, un bust al lui Nicolae Bălcescu şi monumentul lui Ştefan cel Sfânt. Asociația de păstrare a tradițiilor și dansurilor populare „Gh. Nistor” din această localitate a prezentat în fața spectatorilor frumoase dansuri populare păstrate cu sfințenie de către localnici, influențate și de costumul și patima interpretării specifice folclorului maghiar. Coregrafia a fost realizată de către domnul Vasile Papp.

Continuând tradiția de la ediția precedentă, Ansamblul „Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș s-a prezentat din nou în fața publicului iubitor de folclor și artă populară de la Teregova. Ansamblul are peste 80 de membri, cu două generații de dansatori. Generația micilor dansatori a prezentat în fața spectatorilor jocuri populare specifice zonei gugulanilor: Horă, Brâu și Doi în contratimp, Măzărica, Sfăgita, Troapa și Argeleana pe su’mână. Generația tinerilor dansatori a încântat publicul prin virtuozitatea interpretării și prin tablourile coregrafice ale cunoscuților și talentaților coregrafi Simion Dragalina și Dorin Cucuruz. Trecerea de la un tablou coregrafic la altul a fost realizată de solistul Petrică Panduru, care a impresionat prin frumusețea și autentticitatea costumului și cântecelor populare interpretate.

Din spectacolul nostru nu au lipsit soliștii vocali și instrumentiști din Teregova. Acordeonistul Cristian Ianoșiga și formația sa i-au acompaniat pe tinerii soliști teregoveni Ionela Bădălan și Ionuț Sudu, care au fost răsplătiți cu ropote de aplauze pentru frumoasele cântece populare din repertoriul lor, caracterizate prin noutate și autenticitate.

Momentele coregrafice realizate de Ilie Pârvulescu cu dansatorii celor două ansambluri folclorice locale, „Teregovița” și „Teregoveana”, au demonstrat faptul că la Teregova cântecul, jocul și portul popular au încă viață și se transmit de la o generație la alta.

Ansamblurile participante, coregrafii și soliștii vocali și instrumentiști au fost răsplătiți cu diplome de excelență din partea organizatorilor, și cu semne de carte realizate în atelierul doamnei Liliana Ionașcu.

În finalul festivalului, doamna primar Maria Damian a mulțumit cu emoție tuturor participanților – dansatori, coregrafi, soliști vocali și instrumetiști, organizatori, parteneri și sponsori, spectatori – pentru contribuția lor la reușita acestei frumoase manifestări culturale și ne-a asigurat de continuarea, în viitor, a organizării evenimentelor culturale de o asemenea anvergură și calitate.

Festivalul nu ar fi putut avea loc fără contribuția sponsorilor: Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, SC „Aquatim” SA Timișoara, Asociația „Educație pentru comunitate” Teregova, Societatea Profesională Notarială „Schinteie” Caransebeș, SC „Drumeția” SRL, Nelu Novac (Orei), SC „Party Goe” SRL.

Nistor IORGA,

Președintele Asociației „Educație pentru comunitate” Teregova