Relieful este acea oază de lumină înveşmântată în fericire care îţi îmbogăţeşte sufletul. El este acela care pictează faţa naturii prin formele sale. Formele de relief sunt de fapt o neregularitate a suprafeţei pământului, rezultat al interacţiunii agenţilor geografici interni şi externi. Datorită acestor neregularităţi ale suprafeţei pământului au apărut munţii, dealurile, colinele. Munţii nu sunt altceva decât ridicături ale scoarţei pământului, de obicei stâncoase, depăşind înălţimea de 800 de metri. Dealurile sunt văzute ca forme de relief pozitive, ce prezintă o ridicătură a scoarţei pământului mai mică decât muntele, dar mai mare decât colina ce poartă adesea denumirea de colnic sau deluşor, substantiv derivat cu sufix diminutival de la termenul deal.
Natura însufleţită prin formele variate de relief este singura pictură ce a atins perfecţiunea. Doar câteva scântei colorate au fost aruncate peste formele de relief adâncite în ochiul senin al naturii pentru a-i anima acesteia întreaga fiinţă. Albastrul orizontului se pierde în verdele munţilor, în verdele dealurilor, al colinelor, alimentat de păduri, de plante. Din când în când, verdele vieţii este încondeiat cu linii albastre ce curg luminate de galbenul astrului ceresc. Arămiul este acea pată de culoare ce înveseleşte pictura în amurg de toamnă.
Banatul Montan are multe locuri mirifice care îmbogățesc sufletele turiștilor ce au privilegiul să se împărtășească cu liniștea și măreția acelor colțuri de rai.
Pe versantul nordic al Masivului Muntele Mic se află Pietrele lui Scorilo, un altar păgân de pe timpul dacilor. Potrivit legendei, pe traseul turistic Muntele Mic – Poiana Mărului, în locul unde se află Peștera lui Scorilo s-ar afla ascunsă o comoară care ar fi aparținut regelui dac Scorilo, tatăl lui Decebal.
În vecinătatea locului Pietrele lui Scorilo poate fi observat un alt monument antic – La Blide, numit așa datorită formei, niște lespezi de piatră, trei la număr, sub formă de blide.
Un alt loc mirific al Banatului Montan este Muntele Țarcu. Ţarcu este chipul ţăranului român din Banatul Montan. Ţăranul bănăţean este un om puternic, frumos, cu numeroase calităţi morale. El biruieşte orice zăpadă, furtună sau arşiţă. Dacă pentru o clipă soarele şi-a retras faţa din oglinda muntelui, lăsând în locul ei să respire aburul ceţii sau izvoarele norilor, în clipa următoare energiile pozitive alungă chipul întunecat cu pricepere, hotărâre şi curaj. La fel a învăţat şi ţăranul român să păşească pe drumurile vieţii.
Obiective turistice de neegalat mai sunt şi Cabana Cuntu, Strâmtoarea Groapa Hobanului, un loc în inima Muntelui Ţarcu, un loc îngust prin care nu puteau trece doi oameni, Iezerul Țarcu de lângă Stâna Şcheiu, Vârful Țarcu, sau o piatră mare, cu o cruce pe ea, numită Cleanţul Ilovei ori Cascadele Șucului.
Turiștii care sunt cunoscători ai drumurilor montane pornesc adesea la pas de pe Muntele Ţarcu până la Poiana Mărului. Turiștii care nu cunoşteau muntele se rătăceau printre poteci şi nu mai reuşeau să scape fără ajutor din labirintul fermecător al naturii.
Atât Muntele Țarcu, destinat transhumanței oierilor, cât și Muntele Mic, destinat turismului, sunt două locuri mirifice, care merită explorate.
Ion TURNEA
