Orice-ar fi, trebuie să recunoaştem că, vara, Caransebeşului îi stă bine în haina de flori pe care o îmbracă. Şi, oricum, nici pardesiul de toamnă nu-l prinde rău deloc. Iar „croitorul” care face posibile toate aceste lucruri nu-i nimeni altul decât Sectorul Spaţii Verzi, din cadrul Serviciului Public de Întreţinere şi Reabilitare al Primăriei.

„Serele” municipiului Caransebeş, aşa cum sunt ele cunoscute de cetăţeni, sunt situate pe Strada Racoviţei, la numărul 47, atelierul având 18 angajaţi, însă, atunci când e mult de lucru, aici mai vin şi beneficiari a legii care acordă ajutor social lunar, în schimbul căruia cetăţenii trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii.

„Serele” se compun, de fapt, dintr-o suprafaţă de 300 mp acoperiţi cu folie şi o grădină de 3 hectare. În funcţie de anotimp, ne-a spus şefa atelierului, Ana Miculescu, acest sector se ocupă de amenajarea spaţiilor verzi din întreg oraşul, sau, după caz, de cositul ierbii de pe cele 60 ha ale oraşului, de întreţinerea gardurilor vii sau de toaletarea pomilor.

„La începutul verii, în luna iunie, împodobim oraşul cu 15.000 de flori – begonii, petunii, salvie, taghetes şi verbină –, care ţin până la sfârşitul lui octombrie. Atunci punem flori de toamnă, respectiv 15.000 de panseluţe şi 11.000 de lalele, care, după ce trece iarna, prin martie, aprilie, înfloresc din nou”, ne-a spus Ana Miculescu.

Şefa „Serelor” a mai adăugat că în luna martie încep pregătirile pentru primăvară, punându-se în ghivece 14.000 de butaşi de muşcate curgătoare tiroleze, astfel încât la jumătatea lui mai florile se scot şi se pun pe stâlpi şi în stativele din lemn şi jardinierele de pe tot cuprinsul municipiului.

„Anul trecut, am avut probleme pe podul care traversează Timişul, pe strada Nicolae Bălcescu, unde ne-au fost deteriorate nu mai puţin de 73 de jardiniere. Pur şi simplu, cineva le-a aruncat în râul care curge dedesubt…”, a mai spus Ana Miculescu.

Dezvoltarea edilitară a municipiului a început în 2006, atunci când s-au montat dale şi au fost reabilitate parcurile din oraş, iar un an mai târziu au apărut ghivecele pe stâlpi şi jardinierele şi stativele din lemn, din Centrul civic. De atunci şi până acum – a mai spus Ana Miculescu –, cei de la Sectorul Spaţii Verzi au mai plantat pomi în oraş, păr ornamental pe Str. Timişorii şi Nicolae Bălcescu, salcâm ornamental pe Str. Ardealului, până în cartierul Pipirig, precum şi arţar roşu pe Dâlmă şi pe Moise Groza.

Iar acum, că ghioceii au spart gheaţa, caransebeşenii aşteaptă ca toate celelalte flori promise să dea năvală în viaţa lor.

Bianca METEŞ