Castrul roman GAGANIS, ale cărui urme sunt vizibile la bifurcaţia din Drumul naţional cu Drumul judeţean ce duce la Rusca-Teregova, s-a construit în aceeaşi perioadă cu Podul lui Apollodor din Damasc de la Drobeta Turnu Severin. Scopul construirii a fost protejarea, într-una dintre cele mai periculoase zone, a deplasării unităţilor Armatei Romane în vederea cuceririi Daciei. Precizez că romanii au folosit traseul vechiului drum ce lega localităţile dace de pe Văile Cernei şi Timişului, pe care l-a consolidat, transformându-l în drum imperial.
Controversele referitoare la forma şi dimensiunile castrului continuă şi astăzi, pendulând între dreptunghi şi pătrat. Primul care aminteşte despre acest castru este strategul italian F. Marsigli, care în prima jumătate a secolului al XVIII-lea cercetează ruinele, probabil încă intacte, având formă dreptunghiulară şi dimensiunile de aproximativ 135×72 metri. Datorită faptului că localităţile Rusca, Criva şi Teregova nu îşi aveau stabile încă vetrele, îl denumeşte Anonimus.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, C. Tornea şi A. Boleszni stabilesc dimensiunile la 120×75 metri, dovadă a afectării urmelor castrului de către viiturile râului Hideg. În anul 1930, C. Daicoviciu şi I. Miloia remarcă vestigiile unor construcţii militare peste drum de castru, cercetate în anul 1960 de către M. Macrea, care găseşte urme ce indică existenţa unei băi şi a altor anexe. Menţionez că în zona acestor construcţii a existat şi un puţ despre care mai circulă şi astăzi zvonuri în legătură cu comorile ce s-ar găsi în el.
În anul 1969, N. Guldea face primele săpături în situl castrului, stabilind fazele în care a fost construit acesta, prima fiind cea de pământ şi lemn, iar a doua – de piatră, suprapusă peste prima. Descoperirea unor urme de ceramică primitivă şi cărbune sub vatra primei faze îl determină pe arheolog să presupună existenţa unei aşezări primitive în acel loc, iar transportarea acestora de revărsările râului Hideg dovedeşte că această aşezare era în amonte. Mai menţionez că urme de ceramică sunt evidenţiate aici şi de către A. Ardeţ, în anul 2000.
Constructorii primei faze a castrului erau soldaţi romani de obârşie necunoscută, care au fost ajutaţi de populaţia locală, cunoscându-se însă unitatea militară care a construit cea de a doua fază drept Cohorta a VIII-a Raetorum, unitate de elită, instruită pentru luptele din zone montane, având în componenţă şi o subunitate de cavalerie cu numele inscripţionat pe o ţiglă găsită în acest castru.
Paralel cu drumul imperial a existat şi un drum roman care trecea pe lângă vatra actuală a localităţii Rusca-Teregova, cunoscut azi ca Drumul Bătrân, în zona Padeş-Savastru, ce traversa râul Hideg pe un pod de lemn al cărui pilon natural există şi astăzi la locul numit Firiz. De menţionat că în acest pilon a fost găsit un fragment de piron care n-a ruginit nici până astăzi. Urmele acestui drum, vizibile şi în zona celui mai vechi cimitir din Rusca, cunoscut ca Pe Vale, purtând în memoria ruscanilor denumirea de Drumul de Poştă, rămân până astăzi locul de adăpost şi schimb al cailor la izvoarele pârâului Gâldău, lângă o fântână. Drumul se continua către localitatea Feneş şi alte localităţi, până la valea râului Bistra şi de aici se ramifica în mai multe direcţii. Acest drum a fost folosit de către curierii călare, din timpul romanilor până în Evul Mediu.
Deteriorarea urmelor castrului continuă şi astăzi, datorită în mare măsură fluctuaţiei albiei râului Hideg, şi, în caz că nu se iau măsuri urgente de protejare şi consolidare, este posibil ca urmele să se mai regăsească doar în înscrisuri.
Nicolae MOACĂ
