[slideshow_deploy id=’33321’]De puţine ori s-a întâmplat să fie Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş atât de plină cum a fost marţi, 21 martie, atunci când a găzduit manifestarea dedicată Zilei Internaţionale a Poeziei. La această adevărată sărbătoare a culturii au luat parte peste 100 de poeţi care activează în cadrul cenaclurilor de la Caransebeş, Reşiţa, Anina, Oraviţa, Oţelu Roşu, Timişoara, Lugoj, Făget şi Bucureşti, numeroşi oameni de cultură – scriitori, critici literari, editori –, cadre didactice sau simpli iubitori ai cuvântului tipărit în cele mai frumoase forme ale sale, precum şi reprezentanţii administraţiei locale, primarul municipiului, Felix Borcean, şi city-managerul Andrei Ungur.

După cuvântul de bun-venit rostit de organizatorul acestei acţiuni, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură din municipiu, care a ţinut să le amintească celor prezenţi încărcătura istorică a sălii în care s-a desfăşurat manifestarea, primarul Felix Borcean a înmânat premiile Concursului Naţional de Poezie „Sub semnul de taină”, ajuns anul acesta la cea de a XXI-a ediţie. Laureaţii au fost Delia Grosu (Bucureşti) – premiul I, Emilia Nedelcoff (Iaşi) – premiul II, Edith Negulici (Bucureşti) – premiul III, şi Emanuel Cristian Ştefănescu (Câmpulung Muscel) – menţiune.

Invitat, ca şi în anii precedenţi, la marile sărbători culturale ale Caransebeşului, Cornel Ungureanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, a vorbit despre George Suru, poetul în memoria căruia s-a organizat concursul şi al cărui nume este purtat de Casa de Cultură a municipiului. „George Suru s-a născut în Caransebeş. După o facultate făcută în trepte a trăit tot aici, la Caransebeş, a realizat un cenaclu important şi a creat o atmosferă culturală extraordinară. Sorin Titel, Horia Pătraşcu, Horia Vasilescu au fost alături de el. A avut un mare profesor, Traian Topliceanu, în momentele înalte acesta fiind un lider al istoriei culturale bănăţene. Evul mediul cultural românesc începe cu câteva personalităţi culturale de aici – «Palia de la Orăştie” are câteva nume înscrise aici… Revenind la George Suru, aş spune că el a creat o atmosferă culturală foarte vie la Caransebeş – un cenaclu, o revistă –, a dat oraşului o densitate culturală. Erau alături de el scriitori importanţi. Prin casă şi prin cenaclul lui au trecut Nichita Stănescu sau Petre Stoica, care au sărbătorit, graţie lui, oraşul. În acele vremuri, tot ştiutorul de carte din România îi ştia pe de rost poeziile. A murit la 39 de ani… Eminescu a murit tot la 39 de ani…”.

Referindu-se la concursul „Sub semnul de taină” şi la câştigătorii lui, Cornel Ungureanu a spus că principala întâlnire cu premiul e legată de viitorul poeziei, de o continuitate care se mai întâlneşte doar foarte rar. „Ideea de continuitate în literatură, în cultură, a dispărut aproape cu totul”, a adăugat scriitorul şi criticul născut la Zăgujeni.

În discursul său, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Liubiţa Raichici, a vorbit despre starea poeziei actuale. „După umila mea părere, eu cred că România se află în topul mondial. Cu toate astea, este evident că între ce oferă societatea acestei categorii mult încercate a poeţilor, şi între ce dă această categorie societăţii, aproape că nu există nicio punte. Am un respect deosebit pentru aceia, foarte puţini, care înţeleg şi fac ceva şi ne ajută şi ne sprijină şi fac tot ce pot pentru noi… Sunt foarte puţini, sunt excepţii… Am simţit pe pielea mea că a fi poet este ceva uşor smintit şi uşor ciudat… E adevărat, pe de altă parte, că poate prea uşor spunem la orice, poezie. Dar poezia adevărată coboară cerul aici. Pentru că un vers veşnic a fost valabil acum 5.000 de ani, şi va fi valabil şi peste alţi 5.000 de ani. Totul e ca noi să ne construim canale pentru acest vers”, a spus Liubiţa Raichici.

Scriitorul şi criticul timişorean Gheorghe Secheşan a vorbit, la rândul lui, despre „instituţia poeziei de la Caransebeş”, una care a luat o amploare deosebită în ultimii ani. „Aşa cum a afirmat şi domnul Cornel Ungureanu, există o mare discontinuitate, mai ales în ziua de azi, în fenomenul literar. Ea a existat întotdeauna. În general, generaţiile sunt despărţite între ele de viziuni, de anumite criterii. Dar niciodată aceste lucruri nu au fost atât de abisal despărţite ca acum între noi, generaţiile care suntem deja la vârsta maturităţii, şi generaţia foarte tânără. Problema cea mare, care nu e doar a generaţiei care vine, este a îndepărtării de Duhul Sfânt, de sacralitate, de Dumnezeu”, a mai spus Gheorghe Secheşan.

După ce laureaţii concursului de poezie au citit din creaţiile proprii, a venit rândul cenaclurilor prezente, poeţii – peste 100 la număr – recitând propriile poezii, totul fiind agrementat cu muzică folk de cea mai bună calitate.

În încheiere, la Sala de cenaclu de la Casa de cultură a avut loc o dezbatere a cărei temă a fost starea actuală a presei literare.

Sonia BERGER