Ziua Internațională a Romilor, sărbătorită în fiecare an în 8 aprilie, a coincis, la Maciova, cu dezvelirea bustului celui mai mare și apreciat saxofonist din Banat, Nicu Anghel-Ministeru. La acţiune, desfăşurată la Centrul Cultural Multifuncţional de pe Strada Muzicanţilor, au participat cetățeni din zonă și invitați din alte localități. Din partea familiei celui omagiat au fost prezenţi sâmbătă la Maciova sora Salina Cârpaci, fratele Ioan Ciuraru-Locea, Elena Suter, soră, precum şi nepoţii Gheorghe Suter şi Margareta Suter.
La ceremonia de dezvelire a bustului au mai participat primarul comunei Constantin Daicoviciu, Daniel Boambeș, şi Vasile Cioran, președintele Partidei Romilor din Caraş-Severin, precum şi reprezentanţi ai administraţiei locale. După slujba de pomenire, oficiată de Pr. Ionel Remus Negru, din Parohia Maciova, și Pr. Sorinel Alexe, din Parohia Peștere, primarul Daniel Boambeş a prezentat aspecte din viața lui Nicu Anghel-Ministeru, după care au vorbit cei care l-au cunoscut și au cântat cu el.
Solista vocală Carmen Dumbravă a subliniat succesul pe care l-a avut alături de Ministeru, de soțul ei Sorin Dumbravă și de Luță Popovici. În cuvântul său, Luță Popovici a spus că datorită talentului și darului de care a dat dovadă la numai 16 ani, l-a cooptat pe acesta în formația sa de la Orșova și în cea a Casei de Cultură de aici, pe care Luță Popovici o dirija. Între anii 1977-1987, Ministeru a cântat cu formația de familie a trompetistului Sandu Florea din Armeniș. Atunci când Luță a părăsit Orșova, plecând la Timișoara, în 1987, l-a adus aici pe Ministeru, împreună cu familia. Câteva cuvinte a rostit și fiica lui Luță Popovici, Anișoara Popovici. În continuare, a vorbit Vasile Cioran, care, fiind născut la Maciova, a depănat câteva amintiri cu prietenul său. La rândul său, Ștefan Isac a spus că l-a cunoscut foarte bine pe Nicu Anghel-Ministeru, cu care a şi cântat, iar după ce a ajuns primarul comunei Constantin Daicoviciu, timp de 6 ani l-a ajutat cât a putut în acele vremuri, cu alimente, pe tatăl lui Nicu, Nea Gheorghe (Bărici). Ștefan Isac i-a felicitat pe primarul comunei, pe viceprimarul Cristinel Răduț, pe consilierul Ioan Balint și pe toți cei care s-au ocupat de organizarea acestui eveniment. Despre Ministeru au mai vorbit Ioan Mircea Petruț, dirijorul Orchestrei „Doina Banatului”, și coregraful acesteia, Ciprian Ambruș, după care Margareta Suter, nepoata celui omagiat, a interpretat două melodii cu acompaniatul unei trupe de muzicanți din Maciova.
În partea a doua a manifestării, după intonarea Imnului internațional al romilor, cântecul „Gelem, gelem”, la Centrul Cultural Multifuncțional din Maciova, situat pe Str. Muzicanților, obiectiv construit ca urmare a parteneriatului comunei Constantin Daicoviciu cu Comunitatea Franceză Montrevel-en-Bresse, pastorul Bisericii Baptiste, Marius Apopi, a prezentat un film despre apariția romilor și problemele cu care s-au confruntat aceştia de-a lungul timpului.
Nicolae Cârpaci-Ministeru a văzut lumina zilei la 11 iunie 1957, la Casa de naştere din Sacu, ca fiu al lui Gheorghe, zis Bărici, şi Elenei Cârpaci. Copilăria şi-a petrecut-o în casa părintească, alături de fraţi şi surori. Şcoala elementară de 8 clase a făcut-o la Maciova, între 1964 și 1972. De mic a avut înclinaţii spre muzică. Aşa se face că de la vârsta de şapte ani a început să cânte la saxofon. A învăţat tainele acestui instrument de la muzicanţii de renume din Maciova, ca Ionel Banu, Scumpea Stănescu (Bătrânu), Toma Stănescu, şi mai ales de la Ghiţă Ciocârnău. Datorită talentului său, a excelat în ale saxofonului între copiii de-o seamă cu el şi chiar mai mari. Pentru acest fapt, cei din Maciova l-au poreclit Ministru – Ministeru. Cu această poreclă de Ministeru a și rămas. Când a avut nouă ani a mers la cântat cu muzicanţi consacraţi din Maciova la nunţi, botezuri, petreceri ori nedei.
În 1973 a fost cooptat de taragotistul Luţă Popovici, care locuia pe atunci în Orşova, să cânte în formaţia lui, la nunţi, botezuri și nedei. La scurtă vreme a cunoscut o tânără în Orşova, care era de loc din Eşelniţa, pe nume Nadia Anghel, cu care s-a căsătorit – de la 18 ani, legitim –, renunţând la numele Cârpaci şi luându-l pe al ei, Anghel, de unde şi numele Nicu Anghel-Ministeru.
Din 1977 până în 1987, a cântat cu formaţia de familie a trompetistului Sandu Florea din Armeniş, pe la nunţi, botezuri şi nedei. În 1974, Luţă Popovici a părăsit Orşova, venind cu familia în Timişoara, unde s-a şi stabilit. În 1986, Luţă l-a adus şi pe Ministeru la Timişoara, împreună cu familia, rezolvând să primească şi o locuinţă. Din 1987 până în 1994, a cântat iarăşi în formaţia lui Luţă Popovici, alături şi de fiul acestuia, trompetistul Iancu Popovici. Cât a locuit în Timişoara, Ministeru a făcut şi câteva înregistrări. În 1988, cu ajutorul lui Luţă Popovici, a înregistrat 13 piese pe un disc la Electrecord Bucureşti. În 1991, cu orchestra de muzică populară din Novi Sad, dirijată de maestrul Lucian Petrovici-Bocăluţ, înregistra 13 piese – jocuri şi doine.
Pe lângă formaţiile lui Sandu Florea şi Luţă Popovici, Ministeru a mai cântat cu nepotul său, Scumpea Stănescu, şi cu Budoiţă Stănescu, consăteanul şi prietenul său. S-a îmbolnăvit de plămâni şi, în 4 octombrie 1994, a decedat la Timişoara, la vârsta de 37 de ani. În urma lui au rămas doinele şi jocurile interpretate de el cu multă virtuozitate. Ele sunt imortalizate pe bandă magnetică, casete audio şi video, pe un disc Electrecord şi în inimile multor iubitori ai muzicii populare bănăţene.
Sonia BERGER
Foto: Petrişor BISTREAN
