1. Centrul civic al Caransebeșului – „grăitor” al istoriei
Aici este locul unde puteți admira cele mai reprezentative clădiri istorice ale municipiului, printre care se numără Casa de Cultură „George Suru”, Palatul Episcopal, Casa Diecezană, Primăria, Cinema Luna, Imobilul PHILIPPHOF, Palatul Korongy, vechile imobile ale comercianților macedoneni, Biblioteca „Mihail Halici”, monumentele istorice și statuile, precum statuia Generalului Ioan Drăgălina, Crucea Identității și Demnității Naționale, Monumentul Revoluției din 1989.
Dacă doriți să vă răcoriți cu o înghețată sau un suc, în centru sunt mai multe terase, precum Limonădăria Nea Tică, Cristal Café, Terasa Centrul Vechi.
2. Lăcașuri de cult istorice – spiritualitate și cultură
În municipiul Caransebeș, spiritualitatea este un element imperial – de-a lungul timpului, oamenii locului și cei care au zăbovit aici și-au adus credința și datinile în patrimoniul religios al urbei de pe Timiș și Sebeș.
Lăcașurile de cult creștine reprezentative din Caransebeș sunt Catedrala Ortodoxă istorică „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Biserica Ortodoxă din cimitir sau „Sfântul Ioan Botezătorul”, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” și Catedrala Ortodoxă „Învierea Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”. Pe lângă biserici, pe dealurile Parcului Teiuș se înalță o mănăstire ce poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Pe lângă bisericile creștine, Caransebeșul se bucură și de existența unei sinagogi, Beith El, care, pe lângă funcția de templu de închinare, deține și funcție culturală, fiind sală de concerte, datorită acusticii deosebite.
3. Parcurile de Sculptură – mesaje și simboluri transmise prin sculptură
Pentru iubitorii de sculptură, municipiul Caransebeș oferă spre vizitare Parcul Monumental de Sculptură în Lemn, Parcul de Sculptură în Andezit și Parcul de Sculptură în Travertin, acestea fiind realizate de artişti de renume din România și din străinătate.
4. Parcul Teiuș – oază de relaxare și înălțare sufletească
O zonă de agrement, cu terenuri de sport, locuri de joacă amenajate pentru copii, bisericuța de lemn „Sfântul Ioan Botezătorul”, Parcul de sculptură în lemn și terasa „Ograda Gugulanului” – frumusețea reală a acestui loc este însă redată de priveliștea spectaculoasă asupra munților și dealurilor, de prezența apelor curgătoare, Timiș și Sebeș, și de falnicele păduri ce se înalță pe dealurile ce împrejmuiesc Teiușul, unde, printre copaci, se înalță și o frumoasă mănăstire.
5. Țarcu – Muntele Mic, scară spre Rai
Ţarcu – Muntele Mic este unul dintre cele mai întinse masive muntoase din Carpaţi. Regiunea cunoaşte o veche tradiţie turistică şi este potrivită, în special, pentru drumeţia de vară şi de iarnă, observarea animalelor, cicloturism, enduroturism, excursii etnografice, ture cu maşini de teren sau cu tractorul, zboruri cu parapanta şi organizarea de „teambuilding”.
În stațiunea Muntele Mic, pe lângă peisajul minunat pe care Dumnezeu l-a dăruit, întâlnim Monumentul eroilor bănăţeni din lupta pentru reîntregire, Crucea de pe Muntele Mic și Schitul „Sfântul Proroc Ilie”.
6. Stațiunea Poiana Mărului – cel mai curat aer din România, cu mult mai ionizat decât aerul de la Cascada Niagara
Ansamblul de relief cu climă, floră, faună, a favorizat apariţia staţiunii Poiana Mărului, la aproximativ 45 de km distanță de Caransebeș. Este situată într-un decor deosebit de pitoresc, dominat de păduri de conifere şi foioase, răspândite între Muntele Mic, Nedeia şi Vârful Pietrii. Din staţiune ni se oferă o perspectivă mai îndepărtată a Munţilor Retezat şi Ţarcu.
De aici, pleacă mai multe trasee montane: prin Şaua Iepii (1.727 m), între Masivul Bloju şi Baicu, spre Gura Apei, unde se află un mare lac de acumulare pentru hidrocentrala Râu de Mori; prin Valea Şucului, spre Culmile Cuntu şi Ţarcu; pe valea pârâului Scorilo, spre Muntele Mic; de la Păstrăvărie, pe Culmea Nedeii, spre Vârful Nedeii.
În stațiune există și un schit, al cărui hram este „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”.
7. Mănăstirea Piatra Scrisă – icoana din stâncă
La 25 de km distanță de Caransebeș, înspre Herculane, este Mănăstirea Piatra Scrisă, a cărei poveste trezește sentimentul că Dumnezeu a ales anume acel loc pentru înfăptuirea lăcaşului de cult.
„Despre trecutul acestei mănăstiri, tradiţia ne spune că, atunci când s-a luat hotărârea construirii unei căi ferate pe ruta Caransebeş – Orşova, conform planului, la deschiderea unui tunel într-o stâncă de lângă localitatea Armeniş, s-a aflat pictată icoana Sfintei Treimi. În urma acestei descoperiri, credincioşii locului au fost nemulţumiţi faţă de continuarea tunelului pe aceeaşi direcţie, ştiind că icoana are o semnificaţie spirituală importantă pentru întreaga zonă. Inginerul Mihlheisen, conducătorul lucrărilor, a fost pus în situaţia de a schimba calculele planului, deviind ieşirea tunelului spre Armeniş, la câţiva metri înspre apus de icoană”.
Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Caransebeş
