Luni, 10 iulie, reputatul istoric caransebeşean Liviu Groza a împlinit 85 de ani. Printre alţi colegi, prieteni şi colaboratori, au ţinut să-i fie aproape la acest moment aniversar primarul Felix Borcean şi şefa sa de cabinet, Diana Ţârdea, directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, precum şi Adrian Ardeţ, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, iar senatorul Marcel Vela l-a felicitat la telefon.

După ce au închinat o cupă cu şampanie şi au vorbit despre trecutul, dar şi despre viitorul municipiului, Liviu Groza le-a mărturisit oaspeţilor că nu a crezut că va ajunge la 85 de ani, o vârstă extraordinar de frumoasă, cu multe realizări, şi nici la 56 de volume publicate. Sărbătoritul i-a spus lui Felix Borcean că, în momentul de faţă, lucrează la o nouă carte, „Caransebeşul şi Marea Unire”, şi i-a adresat edilului o rugăminte. „Mi-aş dori ca dv. să scrieţi prefaţa acestui volum, pentru că ea va apărea anul viitor, exact când se împlinesc 100 de ani de la acest eveniment, la care cea mai mare delegaţie care a participat din Banat, de 150 de persoane, a fost cea din Caransebeş. Am reuşit să-i găsesc nominal pe toţi aceia care au luat parte, din oraşul nostru, la Marea Unire, cu Steagul României, şi acest lucru trebuie scos în evidenţă. De ce să fim modeşti, şi să nu arătăm lumii că în Caransebeş s-a lucrat, s-a muncit pentru Marea Unire? Un capitol al cărţii este dedicat personalităţilor caransebeşene care au militat pentru înfăptuirea acestui act, cu fotografiile lor şi cu microbiografiile tuturor, în frunte cu Miron Cristea. Să nu uităm că în delegaţia de cinci persoane care a plecat la Bucureşti cu Rezoluţia Unirii s-au aflat şi doi caransebeşeni – Miron Cristea şi Cornel Corneanu. Caransebeşul a fost cineva!”.

Istoricul i-a mai spus lui Felix Borcean că îi pregăteşte o surpriză, pe care e posibil să i-o facă mai devreme, poate chiar anul acesta, de 1 Decembrie, oferind un cadou extraordinar Primăriei municipiului.

Liviu Groza a adăugat că, recent, a primit de la Sebeş un album intitulat „Alba Iulia”, în care a descoperit o statuie necunoscută până acum, dedicată ostaşilor din Regimentele de graniţă austriece care au murit pe câmpul de luptă. „Este unicul monument ridica

t în memoria grănicerilor căzuţi la datorie. Vedeţi cât de mică e lumea?”, a mai spus Liviu Groza.

Reputatul istoric le-a mai arătat celor care au venit să-l sărbătorească o cutie plină cu manuscrise, pe care, după ce el nu va mai fi, îi roagă pe reprezentanţii administraţiei locale şi pe prietenii apropiaţi să le publice. „Aici este adevărata istorie a oamenilor din Caransebeş. Cu Constantin Daicoviciu, cu academicianul Condurachi, cu Hadrian Daicoviciu, care cu toţii au stat pe scaunele pe care staţi dumneavoastră acum”, a mai spus Liviu Groza.

Pe parcursul vieții sale, Liviu Groza a dus o intensă muncă de cercetare şi promovare a evenimentelor istorice petrecute în Banatul Montan, el scriind astfel un număr impresionant de volume de specialitate.

Liviu Groza s-a născut la Caransebeş, în data de 10 iulie 1932, şi a absolvit Liceul „Traian Doda” în anul 1951. În tinereţe, şi-a dorit să ajungă medic chirurg, însă vremurile i-au fost potrivnice pentru împlinirea acestor năzuinţe, fiind nevoit să îmbrăţişeze meseria armelor. A fost un ofiţer conştiincios al Armatei Române, dar neîmpăcat cu gândul că nu s-a realizat profesional aşa cum ar fi dorit.

Acesta i-a cunoscut îndeaproape pe academicianul arheolog Constantin Daicoviciu şi pe prof. univ. dr. Radu Vulpe, care i-au călăuzit primii paşi spre pătrunderea tainelor istoriei. Ulterior, Liviu Groza a urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de la Sibiu şi ale Facultăţii de Istorie, fapt ce l-a ajutat să se consacre studiului în domeniul istoriei militare. A activat în Garnizoana Caransebeş până în anul 1987, când a trecut în rezervă.

În anul 1989, Liviu Groza a avut prilejul să ducă o intensă activitate de cercetare la Arhivele de Război din Viena. A studiat cu acest prilej o serie de documente referitoare la istoria militară a Banatului, pe care le-a făcut publice în scrierile sale, între care un loc aparte îl ocupă cele zece volume sugestiv intitulate „Restituiri Istorice“. A susţinut numeroase expuneri în cadrul unor simpozioane, conferinţe, interviuri la radio şi televiziune, şi a colaborat la diverse reviste din ţară şi străinătate, unde a publicat peste 100 de articole de specialitate. Colaborarea cu istorici de prestigiu precum Hadrian Daicoviciu, Ioan Piso, Gheorghe Lazarovici, Doina Benea, Costin Feneşan, Valeriu Leu, Constantin Pop şi încă mulţi alţii, i-a fost benefică pentru clarificarea unor probleme mai puţin cunoscute în istoria militară a Banatului.

De asemenea, de un mare ajutor i-a fost colaborarea cu cercetătorii Triţu Măran şi Alexander Krischan din Viena, precum şi cu doctorul Rainer Egger, directorul Arhivelor de Război din capitala Austriei, care i-au pus la dispoziţie documente de o inestimabilă valoare.

Pentru întreaga sa activitate, Liviu Groza a fost distins de mai multe instituţii şi organizaţii cu diplome de excelenţă.

Comunitatea caransebeşeană, precum şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, i-au conferit titlul de Cetăţean de Onoare. Totodată, omul de cultură a mai fost recompensat cu distincţii similare şi în localităţile Reşiţa, Orşova, Băile Herculane, Obreja, Eftimie Murgu şi Sacu.

Reputatul om de cultură caransebeșean, la 85 de ani de viață, a editat în timp un număr de 56 de volume de specialitate privitoare la istoria Banatului Montan.

Astfel, au rezultat mai multe scrieri de specialitate, între care se remarcă cele zece volume din „Restituiri Istorice”, precum şi titlurile „Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş”, „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş”, „Contribuţii la istoria Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona – un caransebeşean pe nedrept dat uitării”, „Caransebeşul şi Marea Unire” sau cartea intitulată „Aspecte din activitatea Regimentului de Graniță Româno-Bănățean Nr. 13 din Caransebeș”, lansată recent.

Pe teritoriul Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean Nr. 13 s-au născut nu mai puţin de 25 de generali care au luptat pentru păstrarea identităţii și demnității naţionale. Între aceştia, s-au făcut remarcaţi prin merite deosebite Moise Groza, Alexandru Guran, Traian Doda și eroul Ioan Drăgălina, demisionat din Armata Austro-Ungară în anul 1887. Eroismul ostaşilor români era prezentat în presa autohtonă şi internaţională a vremii prin articole elogioase, ce scoteau în evidenţă simţul de jertfă, cutezanţa extraordinară şi dispreţul faţă de moarte al acestora. Autorul vorbește întotdeauna cu admirație și vădită emoție când prezintă informații, documente și fotografii inedite, privitoare la viața și activitatea militarului caransebeșean căzut pe frontul de luptă al Primului Război Mondial.

Liviu Groza a amenajat într-una dintre încăperile imobilului unde domiciliază o inedită expoziţie cu caracter permanent. Aceasta prezintă aspecte deosebit de importante din viaţa reputatului scriitor şi cuprinde fotografii, documente, obiecte personale, medalii jubiliare şi decoraţii militare ce i-au fost conferite în perioada sa de activitate.

Omul de cultură a aşezat central, în cadrul spaţiului expoziţional, o fotografie personală elocventă, iar sub aceasta, crezul după care s-a călăuzit în viaţă: „Am muncit toată viaţa ca să trăiesc şi după moartea mea”.

„Cu mândrie de bănăţean adevărat, pot să spun cu bucurie în suflet că, la împlinirea acestor ani de viaţă, mi-am îndeplinit crezul pe care l-am urmat cu sfinţenie. Inima mea încă bate datorită norocului și sorţii ce au avut grijă de mine, dar, în special, datorită medicilor care s-au ocupat îndeaproape de sănătatea mea. Trebuie să le mulțumesc din suflet! Voi munci cu tărie şi în continuare pentru Caransebeş, căci doresc să dau tot ceea ce ştiu pentru acest minunat oraş. Prin urmare, lucrez în prezent la un nou material de tipar, referitor la frumoasa mea localitate și la Marea Unire, care este aproape finalizat și pe care doresc să îl lansez anul viitor, cu prilejul aniversării centenarului celui mai important act istoric național”, ne-a declarat Liviu Groza.

De menționat și faptul că Liviu Groza a fost sărbătorit recent, cu mare fast, de comunitatea sa natală, printr-o acțiune omagială organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, și Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

Sonia BERGER

Vasi POPESCU