Comuna Turnu Ruieni are în componenţă şase sate: Turnu Ruieni, satul de reşedinţă, Borlova, Cicleni, Dalci, Zerveşti şi Zlagna. Este situată în partea de nord-est a Culoarului Timiş-Cerna, la poalele de nord-vest ale Muntelui Mic, pe valea râului Sebeş.

Coordonatele sale geografice sunt 22⁰16’ longitudine estică şi 45⁰26’ latitudine nordică. Comuna Turnu Ruieni se învecinează la nord cu comuna Obreja, la vest cu oraşul Caransebeş, la sud-vest cu comuna Buchin, la sud cu comuna Bolvaşniţa, iar la est cu comuna Zăvoi. Este accesibilă de pe DJ 608A.

Conform Recensământului populaţiei din 2002, comuna Turnu Ruieni are un număr de 3.663 de locuitori, dintre care 3.661 etnici români, un etnic german şi unul sârb.

Zona este bogată din punct de vedere al vegetaţiei, predominante fiind pădurile de fag, molid şi amestecate. Pădurile reprezintă locul de odihnă şi drumeţie preferat de majoritatea turiştilor veniţi aici. Pe traseele turistice străbătute în golurile alpine de către turişti, se pot admira păşunile pe care cresc plante cu flori, cum sunt genţianele (care colorează peisajul cu un albastru-mov specific acestei specii de flori) sau smirdarul (care, pe lângă calitatea sa de plantă medicinală, oferă turiştilor un peisaj magnific, prin culoarea sa roşu puternic).

Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul, lupul, căprioara, mistreţul, veveriţa, cocoşul de munte, capra neagră (zona Masivului Ţarcu). Cele mai atractive specii sunt cele care alcătuiesc fondul de vânătoare, bogat reprezentat în această zonă.

Prima atestare documentară a comunei Turnu Ruieni datează din anul 1467. Documentul aminteşte de „Turris Capidea” (Turnul de Piatră). Săpăturile arheologice efectuate au scos la lumină ghiulele din piatră şi fier, şi multe alte materiale istorice, printre care ceramice şi cărămizi romane.

TURNUL LUI OVIDIU. Turnul lui Ovidiu este amplasat pe Dealul Turnului, la 2 km de localitatea Turnu Ruieni, de la denumirea acestuia provenind şi numele comunei.

Peisajul este superb, mai ales la asfinţit sau răsărit, nu degeaba străbunii noştri au ales acest loc pentru un turn de observare. Locul oferă o privelişte deosebită asupra întregii zone a Caransebeşului şi a câmpiei, iar lacul de acumulare în oră de seară reflectă lumina soarelui direct spre vizitatori.

Se cunoaşte din istoria militară a Evului mediu că pe principalele căi de comunicaţie, de interes strategic, din jumătate în jumătate de oră de mers, se construiau turnuri de observare şi semnalizare. În punctele dominante din teren, aceste turnuri au fost construite din piatră sau cărămidă (Mehadia, Bocşa, Ciacova, Vârşeţ).

De numele turnului se leagă o legendă care aminteşte că poetul Ovidiu, exilat din Roma la Tomis, ar fi poposit pe aceste meleaguri. Încântat de frumuseţea lor, el ar fi exclamat „Cara mihi sedes!” (Locuinţa mea iubită!), de unde ar fi venit numele oraşului Caransebeş.

Este suficient să citim poeziile lui Ovidiu din ciclul „Tristele” şi „Ponticele” ca să cunoaştem drumul exact pe care l-a urmat poetul de la Roma până la Tomis (Constanţa de astăzi), locul său de exil.

Acceptând legenda, de sus, de la Turnul lui Ovidiu, călătorul caută cu privirea piatra de pe mormântul poetului, piatră pe care s-a dăltuit epitaful: „Sub această piatră zace Ovidiu,/ cântăreţul iubirilor gingaşe,/ ucis de-al său talent./ O, tu ce treci pe-aicea/ dacă-ai iubit vreodată/ te roagă pentru dânsul/ să-i fie somnul lin.”

STAŢIUNEA MUNTELE MIC. Staţiunea montană Muntele Mic este situată la poalele versantului sudic al Munţilor Ţarcu, la o altitudine de 1.525 m. Accesul în staţiune se face pe DJ 608A, care trece prin satele Zerveşti, Turnu Ruieni şi Borlova, se ajunge la Staţia de teleferic din Valea Craiu (altitudine 773 m), de unde un mijloc de transport pe cablu, telescaun, având o lungime de 3.492 m (cel mai lung traseu din ţară) şi o diferenţă de nivel de 799 m, permite urcarea pe Muntele Mic. De asemenea, accesul în staţiune poate fi efectuat şi pe tronsonul de drum recent reabilitat Borlova – Valea Craiului – Muntele Mic.

Muntele Mic este o staţiune ce oferă atracţii turistice şi în timpul verii, dar mai ales pe timp de iarnă. De la Muntele Mic pornesc trasee montane spre Căleanu şi Ţarcu (4 ore), spre Cuntu (3 ore) şi spre Poiana Mărului (4 ore), pentru a menţiona doar obiectivele turistice mai apropiate.

În turism, în general, o importanţă deosebită o are starea vremii, care poate alunga sau atrage potenţialii turişti. Din acest punct de vedere, zona Muntele Mic este privilegiată, fiind una din zonele ţării unde zăpada ţine chiar şi 6 luni pe an. Precipitaţiile masive venite din nord-vest, precum şi temperaturile scăzute, înregistrate pe timp de iarnă, fac posibilă practicarea sporturilor de iarnă, din luna noiembrie, până în luna mai. Grosimea stratului de zăpadă, iarna, este în medie de 1 metru.

Pârtiile de schi au pante atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi. Actualmente se schiază pe trei pârtii, botezate de turişti Valea Soarelui (nivel uşor, cca. 1.700 m lungime), Căldare (nivel mediu, peste 600 m) şi Sub Teleschi (nivel greu, cca. 1.400 m), urcarea făcându-se cu trei schilifturi moderne. Odată cu montarea instalaţiei de nocturnă, se poate schia şi pe timp de noapte.

Împrejurimile staţiunii oferă condiţii ideale şi pentru organizarea de partide de vânătoare sau pescuit. Sunt, de asemenea, des vizitate de amatorii de sporturi cu motor pe teren accidentat, mai multe asociaţii de profil organizând competiţii şi evenimente aici, iar iubitorii alpinismului şi ai zborului cu parapanta vor găsi, la rândul lor, câteva locaţii interesante.

Turismul pe Muntele Mic pare a fi început prin anii ’30 ai secolului trecut, când s-au construit aici câteva facilităţi de cazare, unele dintre ele existând şi azi (capacitatea de cazare depăşea deja 200 de locuri în perioada respectivă). În acelaşi deceniu se introduce electricitatea (se construieşte o mică centrală hidroelectrică, pentru a acoperi necesităţile staţiunii) şi o conexiune la reţeaua telefonică. În anii ’40, Muntele Mic era considerată cea mai modernă staţiune montană a României.

În vara anului 1936 era inaugurat Monumentul Eroilor Bănăţeni, Crucea de pe Muntele Mic. Monumentul, realizat din tulpini de brad, avea o înălţime de 25 m şi era luminat pe timp de noapte cu patru reflectoare cu lumină electrică. Crucea era vizibilă în nopţile senine din cupola Catedralei din Timişoara. În 2004 a fost amplasată pe Muntele Mic o nouă Cruce, cu structură din metal şi iluminată feeric în timpul nopţii, care înlocuieşte vechiul monument.

Dezvoltarea infrastructurii din zonă a continuat şi după război, când au fost date în folosinţă teleschiul (1962) şi telescaunul ce face legătura cu Valea Craiu (1976), şi s-au construit noi facilităţi hoteliere, cel mai important dintre acestea fiind Hotelul Sebeş. Construit în 1988, hotelul dispune de aproximativ 300 de locuri de cazare. În prezent, este închis circuitului turistic, nevoia de spaţii de cazare fiind acoperită de cabane şi pensiuni private.

POIANA CU NARCISE DE LA ZERVEŞTI. Poiana Narciselor de la Zerveşti este o rezervaţie naturală de 30 de hectare, loc unde narcisele de munte, care cresc în număr foarte mare, creează un spectacol floral minunat.

Acest loc a dat ideea creării Sărbătorii Narciselor, care reprezintă un prilej de bucurie şi spectacol pentru tot Banatul Montan, dar chiar şi pentru cei din alte colţuri de ţară, care vin special pentru acest eveniment. Ziua Narciselor a fost sărbătorită pentru prima dată în 1965, urmând o pauză de 10 ani după Revoluţia din 1989, din 2000 fiind reluată.

LACUL DE ACUMULARE DE LA ZERVEŞTI. Lacul-tampon Zerveşti are un volum total de 1,1 milioane mc, fiind gen polder, cu digurile din materiale locale, cu mască din beton.

PARCUL CU BUSTUL EX-MINISTRULUI TRANDAFIR COCÂRLĂ. În Turnu Ruieni se află statuia fostului ministru al Energiei electrice, Trandafir Cocârlă, născut în această comună, care a avut un rol deosebit de important în dezvoltarea acestei zone.

SĂRBĂTORI TRADIŢIONALE. O atracţie turistică deosebită o reprezintă nedeile şi rugile din această zonă, care corespund cu hramurile bisericilor: 29 iunie – Rugă în localitatea Zerveşti, la sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel; 15 august – Adormirea Maicii Domnului, Rugă în localitatea Borlova; 8 septembrie – Sf. Maria Mică, Rugă Turnu Ruieni; 8 noiembrie – Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Rugă în localitatea Zlagna.

POSIBILITĂŢI DE CAZARE: Pensiunea Gasthaus Maria (www.pensiuneagasthausmaria.ro); Cabana Izvorul Cerbului (www.izvorul-cerbului.xhost.ro); Cabana Cerbul (www.muntelemiconline.ro).

Centrul de Informare Turistică Turnu Ruieni