Bugetul Caransebeşului, la bani mărunţi


În ediţia trecută a ziarului nostru am scris despre marea problemă generată de valoarea scăzută a bugetului local al municipiului Caransebeş, aprobat în şedinţa extraordinară de consiliu din data de 16 februarie, cele 35 de milioane de lei fiind insuficiente pentru a acoperi salariile angajaţilor din Primărie, pe de o parte, şi investiţiile de care are nevoie oraşul, de cealaltă parte, fapt ce a determinat administraţia locală să se gândească la angajarea unui credit bancar.

Pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile, am purtat o discuţie cu directorul economic al Primăriei, Horia Irimia, care ne-a spus că cea mai mare parte a veniturilor proprii provine din impozitele pe salariile cetăţenilor. „Pentru că s-a modificat cota de la 16, la 10 la sută, la impozitul pe venit, diferenţa aceasta se pierde. Aceste sume sunt luate din Legea bugetului, respectiv Legea 2/2018, estimările Ministerului de Finanţe fiind de 10 milioane de lei, în cazul nostru. În cursul anului trecut, din acest impozit pe salarii, noi am încasat 14 milioane de lei, deci acum am pierdut 4 milioane. Veniturile nefiscale, adică cele din proprietăţi, concesiuni, vânzări, chirii şi alte taxe se trec, conform legislaţiei, la nivelul anului trecut, deci aici nu intervine nicio schimbare. Au crescut foarte mult salariile, dar pentru că ele au crescut prin mai multe reglementări, respectiv în februarie 2017, alta a fost determinată de aplicarea Legii 153, a salarizării unice, publicată în luna iulie, unde, comparativ cu alte municipii şi chiar oraşe, noi nu avem nişte salarii exagerate, a fost modificarea salariului minim pe economie, de la 1.450, la 1.900 de lei, s-a ajuns ca pe Primărie şi terţiarii noştri, asta însemnând Biblioteca, Poliţia locală, SPIR şi SPAS, ele să fie undeva la 14 milioane de lei, ceea ce înseamnă, dacă luăm din veniturile proprii, aproximativ 70-75 la sută. Mari sunt şi celelalte cheltuieli curente, respectiv iluminatul public, reparaţii de străzi, măturat stradal etc., 10 la sută din salariile şi indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, rămânând pentru investiţii doar cu suma de 1,2 milioane de lei, pentru continuarea proiectelor demarate anul trecut, dar şi altele, foarte importante pentru oraş, aşa încât la nivelul conducerii Primăriei s-a luat hotărârea angajării unui credit pentru dezvoltare. Cred că suntem printre ultimele oraşe din ţară în ceea ce priveşte gradul de îndatorare, al nostru fiind foarte scăzut. Noi am avut discuţii şi anul trecut pe această temă, cu diferite bănci, dar până la urmă nu a mai fost nevoie, aşa că anul acesta probabil că vom lua acest credit, iar atunci, cu siguranţă, această proporţie se va schimba”.

Horia Irimia a adăugat că îşi va face o idee mai clară despre ceea ce înseamnă „revoluţia fiscală” pentru bugetul municipiului la începutul lunii martie, atunci când se vor primi de la ANAF cifrele exacte pentru impozitul pe salarii/pe venituri colectat în Caransebeş. „Depinde de cum au procedat şi firmele private şi alţi angajatori publici cu includerea contribuţiilor în salariul brut. Chiar zilele acestea vom vedea cât s-a încasat efectiv impozit din salariile pe luna ianuarie, plătite în februarie. Asta pentru că în ianuarie s-au plătit salariile pe decembrie, când erau alte prevederi fiscale”.

Directorul economic al Primăriei a mai spus că îl apreciază în mod deosebit pe Orlando Teodorovici, acesta fiind, în opinia sa, cea mai bună variantă a PSD pentru funcţia de ministru, însă, când s-a elaborat şi apoi votat Legea Bugetului pe 2018, el nu ocupa această demnitate publică.

Sonia BERGER