În cadrul ultimei şedinţe a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice, reprezentanţii Direcţiei de Statistică a Judeţului Caraş-Severin au prezentat o informare privind situaţia demografică a judeţului în perioada 1992-2017.
Astfel – se arată în document –, deşi ocupă a treia poziţie în privinţa suprafeţei, în cadrul ierarhiei judeţelor României, în anul 2017 Caraş-Severinul se situa pe penultimul loc după densitatea populaţiei (38 locuitori/km2), ultimul loc fiind ocupat de judeţul Tulcea.
POPULAŢIA DUPĂ DOMICILIU
După domiciliu, populaţia judeţului, înregistrată la 1 iulie 2017, a fost de 323.600 de locuitori, din care 158.400 bărbaţi (48,9%) şi 165.200 femei (51,1%).
Valorile negative ale sporului natural, împreună cu soldul negativ al migraţiei, au făcut ca populaţia judeţului să se diminueze cu 49.500 de persoane în perioada 1992-2017.
Reducerea mai accentuată a numărului de născuţi-vii faţă de creşterea numărului de decese a condus, în anul 2017, la un spor natural negativ (-2.162 persoane). Comparativ cu anul 1992, în anul 2017 soldul sporului natural a scăzut de la -1.147 persoane (1992) la –2.162 persoane (2017).
Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (de 0-14 ani).
În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
Populaţia tânără (de 0-14 ani) s-a redus cu 36.900 de persoane în comparaţie cu 1992 (de la 21,3% în 1992, la 13,1% în 2017) şi a crescut populaţia vârstnică (de 65 ani şi peste) cu 13.900 de persoane (de la 11,3% în 1992, la 17,4% în 2017).
Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste au reprezentat, la 1 iulie 2017, 1,57% în totalul populaţiei.
În 2017, populaţia adultă (de 15-64 ani) a scăzut cu 26.500 de persoane faţă de 1992, ponderea crescând de la 67,4% (1992) la 69,5% (2017).
Structura populaţiei, pe grupe de vârstă şi pe medii de rezidenţă, confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural. Astfel, în 2017, ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) este mai mare în mediul rural (20%) faţă de mediul urban (15,5%).
Indicele de îmbătrânire demografică şi raportul de dependenţă demografică au fost direct influenţate de scăderea numărului de copii (în principal) şi de creşterea populaţiei vârstnice.
Indicele de îmbătrânire, care reprezintă numărul de vârstnici la 100 de copii, a fost în 2017 de 132,6%, faţă de 53,4% în 1992.
Efectele pe care procesul de îmbătrânire le are atât asupra desfăşurării vieţii economice şi sociale, cât şi asupra perspectivelor evoluţiei demografice sunt evidenţiate şi prin raportul de dependenţă demografică. Acesta a fost în 1992 de 48,4, iar în 2017, de 43,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte.
Vârsta medie a populaţiei judeţului a crescut de la 35,4 ani (1992) la 42 de ani (2017), aceasta fiind o vârstă medie ce caracterizează ţările cu populaţie „adultă”.
Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 43,4 ani, este în 2017 mai îmbătrânită decât cea masculină cu 2,8 ani.
Contingentul feminin fertil (femeile cu vârstă de 15-49 ani) a fost, în 2017, de 77.800 (47,1% din totalul populaţiei feminine), în scădere cu 13.200 de persoane faţă de anul 1992.
NATALITATEA
Între anul 1992 şi 2017, s-au născut 77.700 de copii (45.500 în urban, respectiv 32.100 în mediul rural). Din totalul născuţilor, 40.000 sunt băieţi, iar 37.700 fete, rezultând un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 de fete.
În anul 2017, din totalul născuţilor-vii înregistraţi cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în judeţ (2.121 de copii), 26 s-au născut în străinătate. În comparaţie cu anul 1992, în 2017, numărul născuţilor-vii fost cu 1.666 mai mic.
Totodată, s-a înregistrat o scădere a ratei natalităţii, de la 10,2 născuţi-vii la 1.000 de locuitori în 1992, la 6,5‰ în 2017.
Din totalul născuţilor-vii, 30,6% au avut mame cu vârsta cuprinsă între 25-29 de ani şi 26,9% au avut taţi din grupa de vârstă 25-29 ani. Din numărul total al născuţilor-vii, 18,7% au avut ambii părinţi cu vârsta între 25-34 ani.
Din punct de vedere al situaţiei juridice, ponderea copiilor născuţi-vii în afara căsătoriei a fost de 35,7% (450 în urban, respectiv 306 în mediul rural). Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (53,3%).
În perioada 1992-2017 s-au înregistrat 115.800 de decese, 60.900 bărbaţi, respectiv 54.800 femei.
În anul 2017, s-au înregistrat 4.283 de decese, cu 235 mai multe decât decât în anul precedent.
Pe grupe de vârstă, în anul 2017, comparativ cu 1992, se constată o scădere semnificativă a deceselor în rândul copiilor şi tinerilor. Cea mai mare scădere s-a înregistrat la grupa de vârstă 5-9 ani (cu -87,5%), urmată de cea din grupele de vârstă 10-14 ani (cu -80%) şi 35-39 ani (cu -79,8%).
Creşterea numărului de decese faţă de 1992 s-a înregistrat la populaţia de peste 85 de ani (cu 48,5%) şi în cadrul grupei de vârstă 75-79 ani (cu 18,2%).
Ca şi în anii anteriori, în 2017 numărul deceselor masculine a fost mai mare decât al celor feminine la toate grupele de vârstă, cu excepţia persoanelor în vârstă de 0-4 ani şi 75 de ani şi peste. La grupa de vârstă 20-64 de ani, numărul deceselor masculine a fost de peste două ori mai mare decât numărul deceselor feminine.
Comparativ cu 1992, ponderea decedaţilor în rândul pesoanelor tinere (0-14 ani) a scăzut de la 3,6% la 0,8% în 2017. Scăderea acestei ponderi se constată şi la grupa 15-64 de ani (de la 32,5% în 1992, la 22,6% în 2017), în schimb, în rândul persoanelor de 65 de ani şi peste, ponderea a crescut de la 64,4% (1992) la 76,6% (2017).
Se constată că din 10 decese feminine, 9 sunt ale femeilor în vârstă de peste 60 de ani.
Decesele înregistrate în anul 2017 au continuat să aibă ca principale cauze bolile aparatului circulator şi tumorile. Decesele corespunzătoare acestor două cauze au reprezentat 77,3% din totalul deceselor.
Evoluţia duratei medii a vieţii este condiţionată de un cumul de factori, o importanţă deosebită revenind modului de viaţă, stării de sănătate, alimentaţiei, nivelului educaţiei sanitare, dar şi condiţiilor economico-sociale.
În anul 2017, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,1 ani, în creştere cu 6,75 ani faţă de anul 1992. Femeile au avut o durată medie a vieţii mai mare cu 6,9 ani decât cea a bărbaţilor, diferenţa dintre sexe fiind în creştere faţă de anul 1992, când aceasta era de 6,5 ani.
MORTALITATEA INFANTILĂ
În perioada 1992-2017 s-au înregistrat 1.300 de decese sub 1 an, cu o medie anuală de 50 de cazuri, valoarea maximă înregistrându-se în 1992 (95), iar minimă în 2016 (22).
În anul 2017, s-au înregistrat 24 de decese sub un an, cu 71 mai puţine decât în 1992. Rata mortalităţii infantile a fost de 10,8‰, în scădere faţă de anul 1992 (25‰ ).
NUPŢIALITATEA
Între anul 1992 şi 2017 s-au înregistrat 56.600 de căsătorii, cu o medie anuală de 2.176, valoarea maximă înregistrându-se în 1992 (2.926 de cazuri), iar minimul în 2012 (1.614 cazuri).
În anul 2017, numărul căsătoriilor a fost de 1.921, în scădere cu aproximativ 24,8% faţă de anul 1992.
Rata nupţialităţii a fost de 5,9 căsătorii la 1.000 de locuitori, pe când în anul 1992 a fost de 6,8.
Vârsta medie la căsătorie, în anul 2017, a fost de 33,3 ani la bărbaţi şi de 30 de ani la femei (valori mai mari decât în 1992, cu 2 ani la bărbaţi şi 5,3 ani la femei). Decalajul între vârsta soţilor la căsătorie a fost de 3,3 ani în 2017, pe când în anul 1992 era de 3,6 ani.
Comparativ cu anul 1992, în 2017, vârsta medie la prima căsătorie a crescut cu 4,6 ani la bărbaţi şi 4,3 ani la femei. Vârsta medie la prima căsătorie în anul 2017 a fost de 30,5 ani la bărbaţi şi de 26,8 ani la femei. Valoarea acestui indicator a crescut în ambele medii de rezidenţă.
DIVORŢIALITATEA
În perioada analizată, s-au înregistrat 15.900 de divorţuri, media anuală fiind de 611.
Cele mai multe divorţuri au survenit în anul 2011 (800), iar cele mai puţine în 2000 (462).
În anul 2017, numărul divorţurilor a fost de 544, cu 137 mai puţine decât în 1992.
Rata divorţialităţii în 2017 a fost de 1,68 divorţuri la 1.000 de locuitori, faţă de 1,83 divorţuri la 1.000 de locuitori în anul 1992.
Evoluţia divorţialităţii s-a manifestat diferit la nivelul mediilor de rezidenţă, în mediul urban diminuându-se cu 29,2%, pe când în rural a crescut cu 5,6%. În anul 2017, 65% din numărul total al divorţurilor s-au înregistrat în mediul urban.
În perioada analizată se observă o creştere a numărului de divorţuri pentru cuplurile fără copii.
MIŞCAREA MIGRATORIE
Mişcarea migratorie interjudeţeană şi externă (în alte ţări) din perioada 1992-2017 este responsabilă de scăderea populaţiei cu 18.500 de persoane (51,6% prin mişcare migratorie interjudeţeană, respectiv 48,4% prin mişcare migratorie externă).
Între 1992 şi 2017, soldul mişcării migratorii interjudeţene a fost de -9.600 de persoane, reprezentând diferenţa dintre stabilirile cu domiciliul în judeţ şi plecările cu domiciliul din Caraş-Severin.
În aceeaşi perioadă, numărul celor care au emigrat definitiv în alte ţări a fost de 11.300 de persoane, pe când numărul imigranţilor a fost de 2.400 de persoane, rezultând un sold migratoriu extern de -8.900 de persoane.
Din totalul emigranţilor, 51,4% aveau vârsta cuprinsă între 20 şi 35 de ani, 22,6% erau tineri de până în 20 de ani, restul de 26% reprezentând persoane de peste 35 de ani.
În cazul imigranţilor, 47% se încadrau în categoria de vârstă 20-35 ani, 11,8% până în 20 de ani, iar persoanele de peste 35 de ani deţineau o pondere de 41,2%.
Bogdan NAUM
