Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş a găzduit marţi, 27 noiembrie, prezentarea cărţii „Dimitrie Cantemir şi conştiinţa unităţii românilor” – studii şi articole dedicate Centenarului Marii Uniri, coordonatorii volumului fiind col. (r) Mircea Dogaru şi col. (r) Viorel Ciobanu. La manifestare au luat parte cadre didactice, elevi, precum şi reprezentanţi ai Episcopiei şi ai Judecătoriei Caransebeş.
Cei doi coordonatori – a spus Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru” – au vrut să scoată în evidenţă faptul că ideea de uniune naţională este mult mai veche la români decât momentul în care ea s-a înfăptuit, în 1918, iar unul dintre cei care au fost preocupaţi de această problemă a fost domnitorul şi cărturarul Dimitrie Cantemir. „Şi eu am rămas uimit la început, mi se părea ceva neobişnuit, un fel de arc peste timp între 1710 şi 1918, dar, citind cartea, veţi vedea cum ideea aceasta de uniune naţională este transmisă ca o flacără olimpică, din mână în mână, din spirit în spirit, din acele vremuri şi până a ajuns să se înfăptuiască. Am participat şi eu, atât cât am putut, la zămislirea cărţii, în sensul că am reuşit să unesc două spirite apropiate, spun doar două, fiindcă dl colonel Liviu Groza nu mai era, aşadar pe col. (r) Viorel Ciobanu şi pe scriitorul caransebeşean Constantin Brătescu, fostul şef al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Caraş-Severin, în aşa fel încât acesta să vină cu un articol important în această carte”, a mai spus Ioan Cojocariu.
În debutul discursului său, Constantin Brătescu, cel al cărui studiu intitulat „Oraşul Caransebeş – centru important al mişcării naţionale din Banatul de Sud, în vâltoarea evenimentelor din perioada octombrie-decembrie 1918” apare în această carte, a ţinut să-şi facă publică nemulţumirea vizavi de faptul că în revista „Istoria”, a lui Ion Cristoiu, sunt amintite doar trei mari oraşe ale Unirii, respectiv Blajul pentru evenimentele de la 1848, Aradul, pentru ceea ce s-a petrecut în octombrie 1918, şi Alba Iulia, ca centrul în care s-au întâlnit toţi delegaţii şi cei 100.000 de români care au consfinţit Marea Unire. „Supărarea mea porneşte de la faptul că nu numai aşa stau lucrurile. Unde e Banatul? Şi nu e prima dată când Banatul lipseşte din asemenea lucrări!”, a spus Constantin Brătescu.
Vorbitorul a amintit rolul Banatului şi al oraşelor Lugoj, în iunie 1848, Caransebeş, în 1887, prin protestul înaintat Guvernului maghiar de gen. Traian Doda, precum şi faptul că, în 1905, Partidul Naţional Român, unificat în 1881, reintra în viaţa politică, iar în 1906, la alegerile pentru Parlamentul de la Budapesta, a trimis patru deputaţi în capitala Ungariei, cu toţii membri ai Adunării Eparhiale Caransebeş. „Am început studiul meu cu destrămarea Imperiului Austro-Ungar, iar prima provincie care s-a eliberat de la sine în acest spaţiu a fost Banatul, prin constituirea Consiliilor Naţionale Române, iar cel mai important consiliu din întreg Banatul a fost cel de la Caransebeş. De aceea sunt supărat, pentru că în momentul de faţă Caransebeşul, Lugojul şi Banatul sunt încă ţinute undeva la codiţa istoriei neamului nostru. Istoria nu a început doar în alte părţi şi în Banat nu. Banatul a fost ultima provincie românească ce s-a unit cu ţara. Datorită unor manevre, în data de 23 noiembrie Banatul era ocupat de Armata Sârbă, iar Regatul Sârbesc a vrut ca întregul Banat să fie alipit Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Intervenţia lui Ion I.C. Brătianu la Conferinţa de Pace de la Paris a făcut ca Banatul să se unească cu ţara”, a mai spus Constantin Brătescu.
Col. (r) Viorel Ciobanu, cel care, în 1976, şi-a început activitatea de ofiţer ca locotenent la Caransebeş, a vorbit despre carte, spunând că, în cele 400 de pagini, volumul cuprinde 35 de studii şi articole semnate de 32 de autori. În ansamblu, cartea surprinde nu numai faţetele multiple ale personalităţii marelui cărturar, într-o nouă viziune exhaustivă, ci şi ideea de forţă a conştiinţei şi necesităţii unităţii româneşti, care transpar din întreaga operă a lui Dimitrie Cantemir.
În încheiere, col. (r) Viorel Ciobanu a răspuns întrebărilor participanţilor la manifestare şi a dialogat cu aceştia pe diverse teme al căror subiect a fost oraşul Caransebeş.
Bogdan NAUM
