Clubul Montan Caransebeş a aniversat marţi, 3 decembrie, 25 de ani de activitate, printr-o serie de acţiuni care au început la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, cu vernisajul expoziţiei „Turismul Montan”, care a cuprins obiecte folosite sau adunate în diverse expediţii de membrii acestei asociaţii.
Aici, preşedintele clubului, cunoscutul alpinist Cornel Galescu, le-a vorbit celor prezenţi – reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, elevi, colegi şi prieteni împătimiţi de aventură – despre cei 25 de ani scurşi de la înfiinţare, afirmând că, dacă ar trebui să sintetizeze sfertul de veac scurs de atunci, l-ar numi, printr-un singur cuvânt – „Prietenie”.
Reprezentantul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ilie Iova, a spus că, în ceea ce priveşte activitatea în domeniul turismului a acestei instituţii, acolo există o echipă tânără, care se mişcă foarte bine în promovarea potenţialului judeţului. „Acest lucru îmi arată faptul că speranţele pe care şi le pune Cornel Galescu în viitor nu sunt zadarnice. Şi echipa Salvamont, pe care o gestionează Consiliul Judeţean la ora actuală, este foarte activă, are câţiva membri noi, iar lucrurile merg spre bine. În ceea ce-l priveşte pe Cornel Galescu, nu am nicio îndoială că el îşi va continua activitatea, mai mult pe aceea din ultimul timp, de profesor vizavi de copiii pe care îi are în tabără atât iarna, cât şi vara, el fiind atât de aglomerat încât cred că-i mai rămâne decât puţin timp în care să-şi desfăşoare proiectele sale personale. Cred însă că e vremea să se dedice mult mai mult activităţii de instruire a unor viitori alpinişti, viitori schiori, pentru că, participând întâmplător la mai multe concursuri de schi organizate pe Muntele Mic, am rămas surprins ce copii talentaţi avem în această zonă”, a mai spus Ilie Iova.
„Deşi cu Coco Galescu nu am avut o colaborare directă, l-am admirat tot timpul, încă din perioada în care citeam despre expediţiile şi faptele sale temerare, şi întotdeauna ne-am simţit mândri că, pe lângă alte surogate de exponenţi ai societăţii, avem în Caransebeş şi un astfel de om, care a purtat numele oraşului şi al României în diverse acţiuni, de alpinism în principal, fiindcă Coco şi-a urmat întotdeauna visul său de a cuceri, el a fost un cuceritor”, a declarat şi primarul Felix Borcean.
Managerul Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş, Ioan Cojocariu, a spus că lucrurile pe care le face Cornel Galescu cu acest club merită trecute în istoria oraşului, şi nu numai. „Cornel Galescu este campionul nostru, ştim ce a făcut, nu vreau să mai amintesc acum, însă doresc să-i dau un sfat: este o nouă legislaţie în ceea ce priveşte ajutorul pe care îl poate primi din partea Consiliului Judeţean şi a Primăriei Caransebeş, în sensul că trebuie să depună nişte proiecte în timp util, pentru ca aceste instituţii să dimensioneze fondurile pe care le pot aloca, iar el să beneficieze de ele”, a adăugat Ioan Cojocariu.
De la muzeu, participanţii s-au deplasat la Galeria de Artă „Corneliu Baba”, unde a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Activităţi şi expediţii naţionale şi internaţionale”, şi unde René Demeter a vorbit despre Teiuş, cartier care, în perioada interbelică, a avut statutul de staţiune climaterică.
Manifestarea s-a încheiat la sediul Casei de Cultură, cu o proiecţie de film, cu depănarea unor amintiri şi prezentarea activităţii Clubului Montan Caransebeş.
„Îmi face plăcere să povestesc despre continuitatea pe care Clubul Montan a încercat să o promoveze, şi când spun asta îmi amintesc de mişcările turistice din perioada interbelică, iniţiate de Clubul Turistic Bănăţean. Cu toate că acesta a activat doar cinci ani, au rămas în urma lui nişte lucruri extraordinar de importante şi de valoare, cum ar fi Monumentul Turismului, prima cabană în zona Cuntu, citeam zilele trecute în revistă despre eforturile pe care le-au făcut atunci când s-a construit primul drum către Muntele Mic, au fost plecate delegaţii de la Caransebeş la Bucureşti, ca să convingă conducerea centrală să investească în acest drum, au apărut primele cabane pe Muntele Mic, a fost un entuziasm extraordinar. Eu am considerat că această zonă, şi în special oraşul Caransebeş, care este înconjurat de trei masive muntoase diferite – Semenic, Ţarcu şi Poiana Ruscăi –, merită să aibă o tradiţie, aici merită să existe un interes pentru turismul montan. Fiind influenţat, într-un fel, de experienţa pe care am avut-o la Timişoara, ca student, am venit cu mult elan şi cu dorinţa de a crea şi la Caransebeş un club montan. Am avut şansa să întâlnesc doi băieţi inimoşi, pe Florin Grama şi pe Adrian Prelipceanu, şi împreună cu ei, în 1994, am pus bazele acestei organizaţii. Dacă stau bine să mă gândesc, este printre cele mai vechi entităţi juridice din municipiu, cel puţin printre ONG-uri. Sigur, nu ne-a fost uşor, am întâlnit şi foarte multe obstacole, am avut tentaţii, am avut obiective majore, am avut şi sincope, şi bucurii, s-au legat şi prietenii, s-au format chiar familii în urma acestor prietenii, şi, dincolo de aspectul sportiv, legat de performanţă, peste ani a rămas o mare prietenie şi, chiar dacă mulţi membri au plecat în alte zone, şi-au găsit un rost în viaţă în alte oraşe sau în alte ţări, a rămas acest spirit”, a spus Cornel Galescu.
Preşedintele clubului a mai vorbit despre construirea primului panou de căţărare în Parcul Teiuş, spunând că acesta a fost gândit mai mult cu un scop simbolic, decât fizic şi sportiv, chiar dacă aici s-au desfăşurat etape de campionat naţional. „Când spuneai «la Panou», se înţelegea mult mai mult decât o structură metalică acoperită cu plăci de lemn. Acolo se năşteau viitoarele drumeţii, viitoarele expediţii, şi de-a lungul timpului am avut o colaborare foarte bună cu mai multe instituţii, cu Primăria Caransebeş, cu Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, cu diverse societăţi comerciale, fiind sprijinit şi eu personal, ca alpinist, dar şi clubul în sine”.
Cornel Galescu a mai spus că, în momentul de faţă, nu abandonează ideea performanţelor sportive, dar îl interesează ca acest club să aibă cât mai mulţi membri, care să meargă în munţii din zonă şi în şcoli, pentru promovarea turismului şi a schiului.
Membrii clubului au fost implicaţi în multe premiere româneşti şi internaţionale, în care au purtat sigla acestuia, alături de stema Primăriei Caransebeş şi drapelul României, printre acestea numărându-se expediţiile din Alaska, Patagonia, Himalaya, Polul Sud şi Polul Nord, sau Turcia. „Întotdeauna am plecat cu simbolul oraşului în suflet şi în rucsac, şi am fost mândru să duc mai departe visul membrilor Clubului Turistic Bănăţean, care probabil nici nu visau ca turismul din Caransebeş să ajungă atât de departe”, a mai spus Coco Galescu.
Cunoscutul alpinist nu s-a ferit să amintească şi neînţelegerile şi conflictele care „au fost mai dificile decât multe avalanşe, crevase sau viscole”, dar consideră că această aniversare poate fi un nou început pentru Clubul Montan.
Cornel Galescu şi-a mai exprimat dorinţa ca numărul membrilor organizaţiei să-l atingă măcar pe cel al Clubului Turistic Bănăţean în perioada interbelică, respectiv 300.
Întrebat dacă în cadrul clubului a descoperit, în timp, un „Coco Galescu mai micuţ”, Cornel Galescu a spus că a descoperit copii iubitori de sport, dar a precizat că şi el, ca alpinist, s-a descoperit destul de târziu. „Marile idealuri şi performanţele au nevoie de timp ca să se împlinească, să se coacă, să devină mature, şi să-ţi spună că asta este calea pe care trebuie să mergi. Ce pot eu să spun e că, dacă ar fi s-o iau de la început, aş merge pe acelaşi drum, pentru că el mi-a dat şi-mi dă în continuare foarte multe satisfacţii”, a mai spus alpinistul.
Evenimentul a fost organizat de Primăria municipiului Caransebeş, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Clubul Montan Caransebeş şi Casa de Cultură „George Suru”.
Bogdan NAUM