Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la debutul publicistic, în revista ,,Rebus“ nr. 8, din 20 aprilie 1970, al lui Adalbert Gyuris, un cărăşean care a activat şi activează încă pe multiple planuri artistice şi culturale, chiar dacă în prezent el trăieşte în Germania. El este „pictor, sculptor, scriitor, poet și publicist român de etnie germano-maghiară“, aşa cum îi place să se prezinte.
Adalbert Gyuris s-a născut la 23 august 1953, în comuna Vermeș, fiind al doilea fiu într-o familie mixtă – tatăl său, Eugen Gyuris, fiind de etnie maghiară, iar mama sa, Ana Gyuris, născută Bitte, de etnie germană-șvabă din Banat. Copilăria şi-a petrecut-o în satul Izgar din comuna natală, unde a început școala primară.
În iarna anului 1963, toată familia s-a mutat la Bocșa Română. A fost momentul în care destinul säu şi-a modificat esențial traseul. În ultima parte a Școlii generale, împreună cu doi colegi de clasă au decis să expedieze o scrisoare la postul de radio „Europa Liberă“, pentru emisiunea ,,Metronom“, program realizat de Cornel Chiriac. Spre ghinionul lor, plicul a ajuns pe mâna Securității, care, prin obișnuitele practici ale momentului, a declanșat o lungă perioadă de prigoană, care a ţinut până în decembrie 1989.
„Din anul 2000, când am auzit că s-a înființat Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, am scris acestei instituţii, cerând să-mi vadă dosarul. În anul 2011 m-am întâlnit cu anchetatorul meu principal, colonel (r) Ilie Murdeală, de faţă fiind şi soția și fiica mea. Ofițerul le-a zis celor două că soțul, respectiv tatăl, a fost un mucos la vremea când a scris acea scrisoare și că nu are dosar“, ne-a spus Adalbert Gyuris.
În primăvara anului 2017 a fost anunțat de C.N.S.A.S. că i s-au găsit trei dosare. În data de 26 iulie a aceluiași an, a mers cu soția la București, pentru a vedea actele de cercetare împotriva sa, dosare care, conform prpriilor declaraţii, nu reprezintă nici zece la sută din interogatoriile făcute în perioada cuprinsă între 1969 și 1989.
Adalbert Gyuris şi-a continuat studiile primare, liceale și tehnice la Bocșa și Reșița. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Reșița, clasa profesorului Peter Kneipp, absolvind în 1984.
Este căsătorit din 1975 și are doi copii.
În 1997 a emigrat în Germania, stabilindu-se la Augsburg.
Adalbert Gyuris a debutat în publicistică în 1970, în numărul din 20 aprilie al revistei Rebus.
Între anii 1992-1997 a fost profesor la Liceul Nr. 1 din Bocșa și a editat revista școlară a liceului, „Amprente“.
În 1996 a devenit membru al Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România.
Activitatea sa publicistică acoperă o paletă largă, de la articole de presă, reportaje, rebus și enigmistică, la poezie și povești.
A colaborat la ziare și reviste din România (peste 50 de publicații) și din străinătate (Danemarca, Anglia, Republica Moldova, Israel, SUA, Ungaria și Germania). De asemenea, a fost corespondent al ziarului „Timpul“ din Reșița și al ziarului „Timișoara“, precum și redactor la ziarul „Vasiova“. În perioada 1990-2012 a realizat 67 de interviuri cu personalități marcante din cultura românească.
În 1999 a debutat editorial cu volumul de versuri intitulat „Strigăt fără ecou“, prefațat de poeta Ioana Cioancăș.
Activitatea rebusistică include numeroase careuri de rebus, integrame și enigmistică minoră, apărute de-a lungul anilor în publicațiile de profil. Este autorul unui careu rebus record de 10×10 (Fantezie cu X), în care toate cuvintele conțin litera X, careu publicat în numărul din decembrie 2001 al revistei „Rebusache“ și apoi în „Evenimentul zilei“ din 9-10 martie 2002.
În domeniul artelor plastice, opera sa cuprinde lucrări de pictură și de sculptură (xilogravură). Unele xilogravuri sunt realizate după caricaturi ale actorului Horațiu Mălăele. A avut expoziții personale de xilogravură în România – la Timișoara, Reșița, Vermeș și București, și în străinătate, la Graz, Nürnberg, Stuttgart, Budapesta, Praga, Gyula. De menționat că la Timișoara, Budapesta și Praga a fost prezent și actorul Horațiu Mălăele. A participat la expoziții de grup la Bocșa, Reșița și Macea. Are lucrări expuse în muzee – Macea, Timișoara, mănăstiri – Bocșa Vasiova, Augsburg, și în colecții particulare din Germania, S.U.A., Canada, Elveția, Anglia și România.
În data de 7 iunie 2013 s-a inaugurat Muzeul „A. Gyuris“, într-o sală a Căminului Cultural din comuna Vermeș, localitatea sa natală.
Din anul 2012 este membru al Ligii Scriitorilor din România.
A prefaţat o serie de cărţi, dintre care amintim „Pe urmele zânei albastre“, a poetului Claudius Myron Ișfan, „Urme proaspete pe prag“, de Theodor Spengler, „Dialoguri de la Budapesta“ – Mihai Felician Cozma, „75 Primăveri“ epigrame, Ionel Iacob-Bencei.
A publicat de-a lungul carierei „Strigăt fără Ecou“, Editura Marineasa,Timișoara, 1999, „Casiana Nemeth printre… stele“, Fundația Gyuris, Augsburg, 2005, „Adalbert Gyuris și xilogravurile sale“, Editura Galateea, Königsbrun, 2005, „Adalbert Gyuris – expoziții personale și de grup“, Fundația Gyuris, Augsburg, 2006, „Întâlniri cu destine“ – interviuri, Editura Grinta, Cluj, 2012, „Cântece fără sfârșit“, Opera Omnia – Poezie contemporană, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013, „Întâlniri cu destine“ – interviuri, vol. II, Editura Grinta, Cluj, 2013, „Călător prin timp“, Opera Omnia – Proză scurtă contemporană, Editura Tipo Moldova, Iași, 2013, „Cu pluta pe Mureș și alte drumeții. Însemnări de călătorie“, București; eLiteratură, 2013, „Visele din oglindă“, București; eLiteratură, 2014, „Șoricelul năzdrăvan“, București, eLiteratură, 2014, „Întâmplări“, nuvele, Târgoviște, Editura Singur 2015, „Izgar – satul copilăriei mele“, Târgoviște, Editura Singur, 2016, şi „Cățelușul norocos“, Timișoara, Editura Artpress 2018.
De-a lungul vremii, Adalbert Gyuris a apărut în „Personalități Române și Faptele Lor“ 1950-2000, Editura Pim, Iași, 2008, „Collected Whispers (Șoapte adunate)“, The International Library of Poetry U.S.A.2008, Howard Ely, Editor, antologie de poeți din întreaga lume, „Cărășeni de neuitat“, partea a XII-a, Editura Eurostampa, 2009, „Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume“, Starpress 2011, Editura Fortuna 2011, în limbile română și engleză, „Cuvântul în timp“, antologie de poezie, proză și eseistică, Editura Grinta, Cluj-Napoca 2011, „Sculptori români“ – Memphis, SUA, 2011, „Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume“, Starpress 2012, Editura Fortuna 2012, în limbile română și franceză, „Cuvântul ca o pradă“, antologie de proză scurtă, Editura InfoRapArt Galați 2012, „Cărășeni de neuitat, partea a XV-a“, Editura Eurostampa, 2012, „Foc sacru“ – antologie literară albaneză, Editura AmandaEdit, București, 2012, „Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume“, Starpress 2013, Editura Fortuna 2013, în limbile română şi germană, „Prietenii mei, rebusiştii“, mic dicționar vol. II, Editura PIM, 2013, Almanahul „Curentul internațional“ – S.U.A., 2014, „Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume“, Starpress 2014, Editura Fortuna 2014, în limbile română și italiană, „Antologie de poezie română contemporană“, Opera Omnia, Tipo Iași, 2014, „Bocșa viziuni“, Editura ,,Banatul Montan“ Reșița, 2014, Antologia ,,Limba noastră cea română“, Starpress, Editura Olimpias, 2014, „Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume“, Starpress 2015, Editura Olimpias 2015, în limbile română și spaniolă, „Antologia Starpress“, Starpress, 2016, româno-greacă, „Antologia româno-rusă“, Starpress, 2017, „Porțile Poeziei“, Reșița, Editura Timpul, 2017, Peter Kneipp, album al pictorului, 2017, Antologia „Limba noastră cea română“, Starpress, 2018, şi „Antologia româno-turcă“, Starpress, 2019.
Bibliografie :
Ioana Cioancăș: „Întoarcerea numelui – Orașul Bocșa în timp“, Editura Timpul, Reșița, 1997; Dimitrie Costa: „Fals dicționar de literatură bocșeană contemporană“, Editura Timpul, Reșița, 2001; Liviu Vălenaș: „Cartea Neagră a ceaușismului. România între 1965-1989“, Editura Saeculum I.O., 2004; Dimitrie Costa: „Carte cu scriitori“, Editura TIM, Reșița, 2006; Gabriela Șerban: „Biblioteca, între datorie și pasiune“, Editura TIM, 2013; Doru Dăncuș, G.Coandă,…: „O altfel de istorie a literaturii române contemporane“, vol. III, Editura Singur, Târgoviște, 2013; Ligya Diaconescu: „Românii sunt deștepți, elevați și talentați“, Starpress, Editura Olimpias, 2015.
Adrian CRÂNGANU