Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit vineri, 11 iunie, expoziţia foto-documentară intitulată „70 de ani de la deportările în Bărăgan”, organizată în colaborare cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi în parteneriat cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România – Filiala Caraş-Severin, Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale şi cu Forumul Democratic al Germanilor din Caraş-Severin.
În deschidere au vorbit managerul muzeului, Dacian Rancu, şi Cornelia Fetea, preşedintele filialei cărăşene a Asociaţilor Foştilor Deţinuţi Politici, care au subliniat drama prin care au trecut numeroasele familii dezrădăcinate din pământul natal şi mutate în mediul ostil al Bărăganului anilor ’50.
„Suntem încărcaţi de tristeţe, având în vedere că azi comemorăm împlinirea a 70 de ani de la începutul deportării în Bărăgan, o deportare, un şir de evenimente pe care, după atâta timp, suntem datori să le punem în plan central, să le explicăm tuturor acelora care nu au ştiut de existenţa lor, astfel ca niciodată să nu se mai întâmple asemenea lucruri. În decurs de zece zile, în Caraş-Severin se organizează cele mai ample manifestări comemorative din ţara noastră, în ceea ce priveşte deportarea în Bărăgan”, a spus Erwin Josef Ţigla, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor.
Acesta a ţinut să mulţumească Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, instituţie care îşi are sediul în Caransebeş, pentru sprijinul acordat, aceasta demonstrând, cu ajutorul documentelor de arhivă, realitatea acelei „perioade sinistre”, după cum a numit-o Erwin Josef Ţigla, perioadă în care peste 40.000 de oameni au avut de suferit.
„Aş vrea să mai amintesc faptul că, pe lângă români, în Bărăgan au fost deportaţi şi membri ai comunităţilor etnice din Caraş-Severin, şi aici mă refer la sârbii din Clisură şi din zona graniţei, respectiv Oraviţa şi satele din jur, unde au fost şi germani, şi nu în ultimul rând cehi din Clisura Dunării, care şi ei au avut de suferit”, a mai adăugat Erwin Josef Ţigla.
Şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, Ovidiu Roşu, a spus că expoziţia prezintă documente create de administraţiile locale, de primării în special, de către raion şi regiune, din acestea rezultând modul în care a fost pregătită această operaţiune, acest experiment social de mare dimensiuni, unul dintre cele mai mari după deportarea, în 1945, a germanilor în fosta URSS, unde se estimează că a fost vorba de 70.000 de persoane. Ovidiu Roşu a mai prezentat câteva date relevante referitoare la deportarea în Bărăgan, o hotărâre a Regiunii Caransebeş, care între 1950 şi 1952 conducea raioanele din actuala zonă a judeţului Caraş-Severin, stipulând că „În casele dizlocaţilor, după posibilităţi, să se amenajeze grajduri pentru adăpostirea vitelor colectate, precum şi magazii pentru depozitarea furajelor necesare”.
Cornel Galescu, consilierul personal al preşedintelui Consiliului judeţean, Romeo Dunca, a ţinut să felicite echipa muzeului pentru întregul şir de activităţi organizate de instituţia de cultură din municipiu, şi să-l asigure pe Dacian Rancu că forul judeţean îi va fi în continuare alături, atât financiar, cât şi sub alte aspecte care contribuie la buna desfăşurare a acestor acţiuni.
„Ne mândrim cu această activitate, ne bucurăm că avem posibilitatea de a susţine aceste evenimente, şi cred eu că trebuie să conştientizăm faptul că, mai mult decât orice, este obligaţia noastră, a autorităţilor judeţene, să ne implicăm când vine vorba de trecutul istoric, de cultură, de tradiţii, de etnografie, de ceea ce ne reprezintă, în esenţă, pe noi, românii, şi în particular pe noi, cei din zona Banatului de Munte”, a mai spus Cornel Galescu.
Expoziţia, a mai declarat Dacian Rancu, va fi itinerantă, în luna iunie ea urmând să poposească în mai multe localităţi din Caraş-Severin, după care va fi dusă în judeţele Timiş şi Arad.
Sonia BERGER