Marelui Doinitor Achim Nica,

,,La mulţi şi fericiţi ani”!

Achim Nica este unul dintre cei mai cunoscuţi solişti de muzică populară bănăţeană. S-a născut în 20 ianuarie 1930, în comuna Obreja, într-o casă de plugari. Părinţii marelui doinitor – Ilie şi Călina Achim – ţărani din moşi-strămoşi, chit că tatăl a mai lucrat o vreme ca muncitor la uzina din Oţelu Roşu, aşa cum au făcut şi alţi ţărani, în mare parte la munci necalificate, în timpul liber purtând pe umăr sapa ori coasa cu care lucrau pământul. Comuna este aşezată într-o zonă deosebit de bogată în folclor, geografic Obreja fiind situată la poalele munţilor, pe malul râului Bistra. Este valea unde dau în floare cântecele, jocurile, obiceiurile şi tradiţiile populare bănăţene.

• Nano Achime, spune-mi, te rog, persoana ori împrejurarea care te-a

apropiat de muzica populară…

• Îmi amintesc că aveam vreo şapte ani, când, la o petrecere a mai multor

Doi monştri sacri ai folclorului românesc, colegi de scenă, Achim Nica şi Ana Pacatiuş, îmbrăţişaţi de un mare iubitor de cântec adevărat, comisar Iosif Panduru

ţărani din sat, participa şi tatăl meu, eu aflându-mă pe lângă ei, pe-acolo. Tatăl meu, cunoscându-mi pasiunea şi talentul pentru cântece, m-a chemat mai aproape de el, rugându-mă să cânt ceva pentru petrecerea lor. După ce am cântat, toţi au rămas surprinşi de curajul şi bucuria cu care am primit să cânt, apoi de frumuseţea interpretării. Un ţăran, sătean de-al meu care nu avea copii, s-a oferit imediat să mă înfieze şi, ca recompensă pentru tatăl meu, în cazul când ar fi acceptat să mă dea, i-a oferit suma de zece mii de lei. Bineînţeles că tatăl meu nu a acceptat această propunere. Calităţile muzicale le-am moştenit de la mama mea, care cânta frumos, era invitată să cânte pe la nunţi şi botezuri, sau pe la petrecerile ocazionale unde era împreună cu tata.

• Spune-ne câteva cuvinte despre începuturile în interpretarea

muzicală.

• De cântat, am cântat de mic copil la serbările şcolare, la clacă, la

şezătorile care se organizau în sat. La şcoală, când ne punea să cântăm ceva, eu luam nota cea mai mare. Au trecut anii, am crescut, şi, de la 10-12 ani în continuare, am început să cânt binişor.

• Vorbeşte-ne, te rog, despre angajarea dumitale la ,,Doina

Banatului” şi despre turneele realizate cu acest ansamblu.

• Mi-aduc aminte, aveam 28 de ani, când a sosit în Obreja Orchestra

În studioul TV Analog, anunţând apariţia cărţii: Daniela Anghelescu (Mirton), Achim Nica, Felicia Stoian şi regretatul Nicolae Pârvu

populară de atunci ,,Lazăr Cernescu” din Caransebeş. Cu orchestra venise în comună şi celebra cântăreaţă Maria Tănase. După spectacol, Lae Perescu, dirijorul orchestrei, l-a întrebat pe obrejanul Nicolae Jula, cu care se cunoştea bine, dacă i-a plăcut spectacolul. Jula a răspuns că ,,Da, dar să ştii, Lae, că avem şi noi un cântăreţ care doineşte frumos”. ,,Unde-i? Să-l văd şi eu şi să-l ascult”, a zis Lae Perescu. Şi atunci am cântat în uşa autobuzului, gata de plecare la Caransebeş. Am doinit La Obreja-ntr-o grădină. Lui Perescu i-a plăcut vocea mea, m-a chemat la orchestră, la Caransebeş, şi aşa au început pregătirile şi repetiţiile pentru înregistrarea unor melodii pentru Radio Bucureşti, eu cântând melodiile La Obreja-ntr-o grădină şi Patru boi leagănă caru. În anul 1965, Lae Perescu a primit aprobarea şi a înfiinţat Ansamblul ,,Doina Banatului” din Caransebeş. Am fost angajat şi eu, şi am cântat, sub bagheta lui Lae Perescu şi a mai tânărului pe atunci Laci Perescu, ca profesionist vreme de 10 ani, până în 1975, când s-a desfiinţat ,,Doina Banatului”. Ţin să precizez că înainte de a deveni profesionist la ,,Doina Banatului” şi după ce ea s-a desfiinţat, eu am cântat la Ansamblul muncitoresc ,,Iedera”, al Clubului din Oţelu Roşu, ansamblu care era dirijat de Gheorghe Radu.

• Când ţi-ai lansat primul disc?

• În 1961 mi-a apărut primul disc la Electrecord, cu cele doua melodii

înregistrate la Radio, iar de-a lungul anilor, încă şase.

• Spune-mi, când au avut loc primele înregistrări radiofonice şi dacă

ai fost ajutat de cineva în acest sens.

• Lae Perescu, dirijorul din Caransebeş, a fost un adevărat maestru şi un

Achim Nica alături de regretata sa soţie, Călina Nica, cea care l-a sprijinit şi încurajat în cariera muzicală

adevărat om de omenie. M-a ajutat să cresc de la spectacol la spectacol, să mă afirm să ajung, de la un timid pe scenă, la mişcarea scenică a unui adevărat artist. Apoi, nu pot uita profesionalismul şi bunătatea doamnei Lucia Boleanţu, de la Radio Timişoara, care în anul 1960 m-a ajutat să imprim primele melodii la Radio. Un suflet divin, cum rar se poate întâlni, care, în cariera sa, i-a ajutat pe mulţi să se afirme şi să se facă cunoscuţi. Degeaba ştii să cânţi frumos… Dacă lumea nu te vede şi nu te aude, rămâi un ilustru necunoscut. De un real folos mi-a fost întâlnirea de la Opera Română din Timişoara, cu ocazia unui spectacol-concurs, cu muzicologul Nicolae Ursu, care mi-a dăruit o culegere de folclor din Valea Almăjului.

Pagină realizată de Ştefan ISAC

Realizatoarea emisiunilor folclorice la TVR, Elise Stan, iubită de interpreţii de muzică populară, împreună cu Achim Nica, la TVR Internaţional

Nana Achim este foarte bogat în ceea ce priveşte discografia şi înregistrările realizate la Radio Bucureşti, Timişoara, Electrecord şi TVR. Toate acestea apar în volumul editat de regretatul jurnalist de radio şi presă scrisă, Nicolae Pârvu, intitulat ,,Achim Nica, Doinitorul Banatului”. Odată cu lansarea acestui volum, a fost sărbătorit şi Nana Achim la 70 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate artistică, evenimentul bucurându-se de o participare masivă a unor personalităţi de seamă, specialişti în folclor, istorici şi colegi de breaslă din toată ţara (solişti vocali şi instrumentişti). Aş aminti pe câţiva dintre cei care şi-au expus opinii despre sărbătorit: Lucia Boleanţu – fost redactor la Radio Timişoara, prof. Anişoara Rădulescu-Zeicu – consăteană, Dr. Ion Heţegan – preşedintele Societăţii Culturale ,,Banatul”, Mihai Anghel – directorul Studioului Teritorial de Radio Timişoara, Ilie Mustăcilă – preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ion Pascotă – primarul comunei Obreja, Gheorghe Ţunea – consilier cu probleme de muzică la Inspectoratul pentru Cultură Caraş-Severin, Velişcu Boldea – directorul C.Î.A.C.P. Caraş-Severin, Elise Stan – redactor-şef la Departamentul TV România Internaţional, Ioan Petraş Arbore – vicar la Episcopia Caransebeşului, Gelu Stan – coordonatorul Secţiei muzicale de la Radio Timişoara, Carmen Popovici, Drăgan Muntean – directorul Ansamblului ,,Ciocârlia”, precum şi subsemnatul ca solişti vocali.

Meritele lui Nana Achim au fost răsplătite prin numeroasele diplome acordate de instituţii de specialitate şi de stat. Dar Premiul ETHNOS pe anul 1988, decernat pentru contribuţia sa la valorificarea folclorului tradiţional, a fost răsplata cea mai mare. Vreau să spun, aşa cum sublinia şi drd. Daniela Mihai, muzicolog, că Achim Nica nu a devenit şi nu rămâne o valoare primordială doar pentru că a respectat, a îndeplinit şi şi-a asumat toate acestea şi altele asemenea, asimilându-le ca nimeni altul, dar, în marea lui modestie, Achim Nica a avut dintru început conştiinţa liniştită şi esenţială a valorii căreia-i este hărăzit şi care-i este prelejuită şi oferită de destinul lui creator de excepţie. Astfel că modelul, autenticitatea, talentul, valoarea, destinul creator – toate acestea îi preexistă lui Nana Achim, care le întruchipează, le personifică şi le potenţează ca nimeni altul până acum şi pentru multă, multă vreme de aici înainte.

Aş putea scrie mult mai mult despre Nana Achim, dar vreau să remarc în încheiere că, deşi suntem de vârste diferite, am devenit buni prieteni. Pentru mine, el a fost şi va rămâne un model, el este ,,unicat” ca doinitor bănăţean, numele lui confundându-se cu cântecul bănăţean. Achim Nica este unul dintre cei mai îndrăgiţi cântăreţi bănăţeni, care, timp de cinci decenii, a alinat sufletele iubitorilor de cântec adevărat, necontaminat cu elemente străine muzicii noastre populare din această zonă. Nano Achime, redacţia săptămânalului ,,Caraş-Severinul în 7 zile”, ziarul gugulanilor îţi urează mulţi şi fericiţi ani, cu sănătate şi bucurii alături de cei dragi!