În luna decembrie încep sărbătorile de iarnă, odată cu Sf. Nicolae, în data de 6 decembrie, și se încheie în 24 februarie, cu Dragobetele, care marchează începutul primăverii și al anului agricol.
Conform tradiției, sărbătorile de iarnă se petrec acasă, în familie, alături de cei dragi. La Moș Nicolae este un prilej imens de bucurii pentru cei mici, mai ales cele reprezentate de sosirea lui Moș Nicolae și a lui Moș Crăciun.
Ignatul, sau tăierea porcului, este una dintre cele mai importante tradiții care au loc înaintea Crăciunului, mai precis în 20 decembrie. Porcul era considerat în vechile culturi un animal sacru. În ziua de Ignat se taie porcul și nu e bine să se lucreze altceva. După tăierea porcului, gospodinele încep să pregătească bucatele tradiționale pentru marea sărbătoare a Crăciunului.
Moș Ajunul apare personificat în chipul unui moș cumsecade, frate mai mic al lui Moș Crăciun și despre care se spune că ar fi păstor de oi sau capre. Ajunul Crăciunului reprezintă un moment deosebit, care se petrece alături de cei dragi. Acum se împodobește celebrul brad de Crăciun și se fac ultimele pregătiri pentru ziua ce va urma. S-a încetățenit obiceiul ca bradul să fie gătit în ziua de Ajun și desfăcut după Anul Nou.
Moș Crăciun, Crăciunul, este celebrarea zilei de naștere a Domnului Iisus Hristos. Un colind spune: „Că-I născut un domn prea bun/ Cu numele lui Crăciun,/ Că-I născut un om frumos,/Cu numele lui Hristos”. Reprezentarea actuală a lui Moș Crăciun cu plete dalbe, îmbrăcat în costum roșu, cu sacul doldora de jucării sau alte atenții, deplasându-se în sanie trasă de reni sau cerbi, nu ţine deloc de vechile tradiții românești, ci reprezintă un împrumut târziu din lumea apuseană.
Ștefan ISAC