Despre Zalmoxis (Zamolxe) şi alţi învăţaţi ai dacilor s-a scris foarte mult şi mă voi rezuma la o scurtă incursiune în cuprinsul acestor scrieri. Zalmoxis primeşte cunoştinţe de la una din cele mai avansate culturi antice, fiind călăuzit de grecul Pitagora în descifrarea tainelor naturii şi omenirii. Revenit în sânul comunităţii dace, le împărtăşeşte conducătorilor şi întregului popor cunoştinţele şi experienţa sa, insuflându-le ideea nemuririi, el fiind zeificat.
Retragerea lui Zalmoxis timp de 3 ani într-un loc de meditaţie în creierul munţilor, fapt menţionat de mai mulţi autori antici, le-a conferit, atât lui cât şi locului, sacralitatea. Acest loc de reculegere, aflat în apropierea graniţei teritoriale a localităţii Rusca-Teregova, se află în Vârful Gugu din Masivul Godeanu.
Cunoscută astăzi ca Peştera lui Zalmoxis, iar în sânul comunităţii ruscane ca Bisărica lu Decebal, am hotărât să aduc acest subiect în discuţie. Este cunoscut în istoria poporului român obiceiul conducătorilor ca-n vremuri de restrişte să vină la lăcaşurile de cult pentru a găsi răspunsuri pentru depăşirea acestora. Denumirea ruscană este cert legată de venirea lui Decebal la acest lăcaş de cult, ţinând cont de situaţia Statului dac în războaiele purtate cu Imperiul Roman.
Legătura oamenilor din zonă cu acest munte a rămas consfinţită până astăzi şi de aducerea de pământ din apropierea acestui lăcaş, care după ardere devine roşu datorită conţinutului de fier, fiind folosit pentru însemnarea turmelor de oi. Porecla de Gugulani dată unor locuitori de pe Văile Timişului şi Bistrei se leagă tot de acest munte, regăsindu-se şi într-o frumoasă doină ce evocă cuplul familial, îndeletnicirea sa negustorească şi cerbicia apărării onoarei de familist.
Din păcate, faima Muntelui ce se ascunde privirilor, atât de evocată în întreaga antichitate, este puţin cunoscută în vremurile actuale. În încheiere, nutresc speranţa că forurile bisericeşti vor acorda atenţie acestui lăcaş, pentru recâştigarea sacralităţii şi faimei din vechime şi reintroducerea acestuia în circuitul public.
Nicolae MOACĂ
