Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sediul în Piaţa „General Ioan Dragalina”, este singura instituţie de acest gen din ţară ce nu dispune de nicio sală de expoziţie permanentă.
Muzeul deţine în acest moment mai multe spaţii închiriate unor persoane juridice, două săli de conferinţe de 100 şi 300 de locuri, o bibliotecă cu sală de lectură şi birou, şapte birouri şi oficii, zece depozite şi trei magazii, dar nicio sală de expoziţie permanentă.
Clădirea Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş este monument istoric şi de arhitectură, în stil baroc provincial austriac. În prezent, datorită faptului că aici nu au fost efectuate ample lucrări de reabilitare, clădirea a a ajuns în stare de degradare. Imobilul în cauză a fost construit în anul 1753, în timpul Împărătesei Maria Tereza, cu destinaţia de cazarmă pentru grăniceri.
Muzeul a fost înfiinţat din iniţiativa Primăriei oraşului Caransebeş, la sugestia academicianului Constantin Daicoviciu, în anul 1952, cu denumirea Muzeul Orăşenesc. În 1973 a devenit muzeu de rang judeţean, iar titulatura actuală o are din anul 1991. În cadrul instituţiei funcţionează două subsecţii: „Arheologie”, inclusiv vestigiile romane din incinta Rezervaţiei Naţionale Tibiscum, şi „Etnografie pe Valea Bistrei”.
Încă din anul 1998, Muzeul şi-a format un patrimoniu cultural mobil, piesele aparţinând colecţiilor de arheologie, mineralogie, istorie, etnografie, artă, documente şi carte veche, din care aproximativ 20 la sută sunt susceptibile de a face parte din categoria Tezaur, conform propunerilor transmise Comisiei naţionale de resort.
Din păcate, de mai bine de trei ani, toate aceste exponate nu sunt accesibile publicului larg, fiind depozitate în magazii, departe de ochii curioşilor. În aceste condiţii, angajaţii muzeului le explică vizitatorilor faptul că, aici, totul este în renovare, şi doar la intrarea în instituţie au fost amenajate două vitrine unde sunt expuse câteva obiecte etnografice şi literatură de specialitate.
Totuşi, activitatea desfăşurată la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş s-a făcut remarcată în ultimul an. În primul rând, este vorba despre echipa de arheologi condusă de Adrian Ardeţ, care a descoperit în comuna Zăvoi ruinele unui palat roman, precum şi alte vestigii importante în zona localităţii Iaz. De asemenea, s-a mai făcut remarcată directoarea instituţiei Nicoleta Gumă, însă nu prin rezultatele profesionale de excepţie, ci la capitolul ,,şpagă”, ocazie cu care a şi intrat în vizorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Liviu DINU
