Slatina Timiş
Evoluţia învăţământului (III)
Anexarea Banatului la Ungaria înseamnă noi nedreptăţi care se fac învăţământului naţional românesc. În anul 1784, este introdusă limba germană ca limbă unitară, în locul celei latine de până atunci, ceea ce va duce la un regres al învăţământului românesc în Banat, hotărâre care cade însă în 1790, în urma edictului de restabilire a situaţiei anterioare.
Nobilimea ungară începe lupta pentru înlocuirea limbii germane cu cea maghiară, luptă ce va culmina cu Legea Aponyi, din 1907, toate acestea provocând românilor noi suferinţe.
Şi dacă pe cei dintâi apostoli îi mai dezgroapă cercetătorii, pe umilii dascăli ai elevilor care, generaţie după generaţie, în munca asiduă de zi cu zi, dimineaţa şi după amiaza – fiindcă era doar un învăţător pentru toate clasele şi pentru adulţii corepetitori –, pe aceştia nu-i mai aminteşte nimeni. Multora nici numele nu li s-a mai păstrat, şi acest lucru este valabil şi pentru Slatina Timiş în perioada 1910-1860, deşi greutăţile prin care au trecut aceştia nu au fost mai mici, ca de altfel nici suferinţele îndurate pentru această cauză.
Dintre aceşti dascăli, care s-au străduit ca scrisul şi cititul să pătrundă şi în satul Slatina Timiş, îi amintim pe Ianoş Borza la 1894, Simion Şandru la 1902-1926, Mihaly Bobis între 1910-1911, Elisabeta Marla 1919-1920, Izabela Toth 1918-1919, Toma Suru începând cu anul 1919, Mihail Spunei 1919-1920, Ioan Neagu începând cu 1929-1930, Ioan M. Drăghia 1931-1932, Antoneta Drăghia începând cu 1931-1932, Ioan Iacob începând cu 1939, Ioan Madincea 1937-1973, Ion Constantinescu – 1937, Alice Adamescu 1940-1941, Gheorghe Surdu 1940-1941, Dumitru Brînzan 1940-1941, Ioan Albai 1947-1948, Francisc Muţiu 1942-1978, Ioan Mărgineanu 1949-1980, Larisa Palamaciuc şi Margareta Chenic începând cu 1948, Maria Axente, Maria Mazilu, Maria Chirculescu, Viorica Hublea, Maria Vişan începând cu 1951, Ioan Călţun 1951-1973, Melania Călţun 1951-1971, iar în a doua jumătate a secolului XX: Elza Zeithamer, Ileana Turcanu, Livia Lăzărel, Grigore Banda, Maria Banda, Fracisc Craia, Nicoleta Craia, Ilie Călţun, Maria Călţun, Gheorghe Moatăr, Iosifa Moatăr, Iosif Ianoşi, Titus Balintoni, Ilie Roma, Maria Roma, Mihai Hamat, Eva Hamat, Ion Lungocia, Cornelia Borţun, Cătălina Niagu, Gheorghe Zeicu, Petru Borţun, Florica Munteanu.
Cinstind munca acestor dascăli, care s-au dăruit să transmită elevilor atât scrisul şi cititul, cât şi cele necesare pentru a deveni oameni de nădejde, trebuie să evidenţiem şi activitatea directorilor de şcoală care s-au străduit, cu unele greutăţi inerente ce caracterizează munca aceasta, să conducă destinele şcolii, s-o facă mai durabilă şi mai frumoasă. Remarcăm munca directorilor: Simion Şandru, Toma Suru, Dumitru Brînzan, Francisc Muţiu, Ioan Mărgineanu, Maria Banda, Grigore Banda, Ioan Călţun.
Încununarea muncii depuse zi de zi de aceşti minunaţi oameni care sunt dascălii o constituie chiar fiii satului, instruiţi şi înarmaţi cu cele necesare pentru a presta o muncă utilă societăţii. Din rândul absolvenţilor şcolii din Slatina, care s-au realizat profesional, amintim medici umani şi veterinari, cadre didactice, cadre militare, ingineri, jurişti, economişti, tehnicieni şi muncitori cu înaltă calificare.
Prof. Gheorghe ZEICU
