Nu este de ajuns să vrei să faci turism sau alte sporturi preferate, specifice muntelui, mai trebuie să şi ştii cum să faci aceste lucruri, cum să previi neprevăzutul, atât de frecvent, în oricare anotimp, în mersul pe munte.
Destinaţia montaniarzilor este muntele, dar muntele are legile lui, uneori prea dure, prea dureroase… Încercăm să-l urcăm, să-i cunoaştem frumuseţea şi tainele, şi, odată ajunşi pe vârf, trăim emoţiile visului împlinit.
Toţi ştim să mergem, dar mersul pe munte e altfel, de aceea trebuie să învăţăm „alfabetul mersului pe munte”.
Vom lăsa echipamentul, alimentele, cortul şi încă altele, pentru dezbaterile următoare, şi vom trata acum, efectiv, doar mersul pe munte, unde fiecare pas e important.
1. Având ideea unei excursii de mai multe zile la munte şi pentru a parcurge trasee turistice mai lungi, e bine să vă antrenaţi sistematic, cu mult înainte de a porni la drum. Începeţi cu exerciţii de gimnastică dimineaţa, pentru a deprinde muşchii cu efortul ce va urma. Faceţi exerciţii de respiraţie în aer liber! La munte, în timpul efortului pe care îl depuneţi, respiraţia trebuie să fie adâncă şi ritmică. Efectuaţi uşoare exerciţii de alergare, marşuri forţate cu diferenţe mici de nivel, curse cu bicicleta. Toate aceste antrenamente vor obişnui treptat organismul cu efortul şi climatul de munte.
2. Cu mult timp înainte de plecare în excursiile montane, documentaţi-vă, citind ghidul turistic al muntelui respectiv, consultaţi harta turistică, fixaţi-vă traseele, informaţi-vă asupra gradului de dificultate, stabiliţi durata excursiei. Consultaţi mersul trenurilor, autobuzelor, după caz, precum şi programul de funcţionare a mijloacelor de transport pe cablu. Plecaţi în excursiile montane bine documentat.
3. Înzestraţi cu informaţii, porniţi la drum, dar, ATENŢIE! Fiecare pas este foarte important. Un pas greşit vă poate duce la accidente. Un vârf de munte, oricât de înalt ar fi, se cucereşte pas cu pas.
Adunaţi în faţa cabanei, ori în alt loc de plecare, ghidul sau conducătorul de grup trebuie să ştie să vă mobilizeze, să porniţi la drum cu optimism, pentru că numai astfel excursia va fi o plăcere.
Căutaţi să vă deplasaţi numai ziua, noaptea orientarea fiind dificilă pentru drumeţii neexperimentaţi.
4. La cabane, există un registru, lăsat la vedere, în care, la plecare pe traseul pe care şi l-au ales, turiştii trebuie să consemneze aceasta, completând rubricile respective: traseul, ora plecării, ora sosirii, numărul persoanelor din grup, configuraţia grupului. Foarte important este ca, odată plecaţi pe traseul menţionat, să nu se schimbe destinaţia.
Această consemnare se face zilnic şi pentru fiecare traseu, atunci când cazarea se face la o anumită cabană.
Toate aceste date îi ajută pe salvamontişti şi pe cabanier să acorde ajutor în cazul unor accidente.
5. Trebuie ca familia sau rudele şi prietenii să ştie despre deplasarea pe care urmează să o faceţi la munte, cu cine plecaţi, când vă întoarceţi, traseul propus, mijlocul de deplasare etc.
6. Nu plecaţi singur pe munte! Intervin plictiseala şi graba de a ajunge cât mai repede la destinaţie, şi atunci renunţaţi la momentele de odihnă şi masă, ignoraţi pericolele de tot felul.
O entorsă sau o fractură, cât de uşoare, vă imobilizează pe munte. Şi dacă totuşi se întâmplă să fiţi singur, alăturaţi-vă altui grup existent.
7. Cu cât grupul este mai mare, cu atât problemele sunt mai multe, existând diferite păreri. E preferabil un grup de patru-şase persoane. Configuraţia trebuie să fie aceeaşi, numai tineri, băieţi şi fete, sau numai adulţi.
Un copil sau un bătrân în grup pot crea uneori probleme.
8. Înainte de plecarea pe traseu, fiecare turist din grup trebuie informat despre: obiectivul excursiei, greutăţile de pe parcurs, timpul de mers, marcajul turistic al traseului.
Aceste informaţii, în caz de nevoie, se pot cere şi de la cabanier, consultând împreună harta turistică respectivă.
Aceste date sunt necesare pentru cazul când unul din membrii grupului se rătăceşte.
9. Plecaţi cât mai devreme la drum, lăsându-vă o rezervă de timp de cel puţin două-trei ore. În felul acesta nu vă mai grăbiţi pe traseu şi aveţi timp şi pentru relaxare. Prima manifestare a epuizării fizice este de ordin nervos. Nu vă lăsaţi pradă proastei-dispoziţii.
Plecând mai devreme, evitaţi de cele mai multe ori furtunile, care, în general, la munte izbucnesc spre seară sau noaptea. Nu plecaţi niciodată pe trasee montane pe timp nefavorabil. Căutaţi să nu circulaţi noaptea pe munte sau prin pădure.
10. Informaţi-vă despre starea vremii, care sunt condiţiile climatice la data respectivă. Luaţi informaţii de la cabanier sau de la alţi turişti aflaţi pe traseu, despre condiţiile climatice locale; astfel, puteţi să vă aranjaţi programul evitând unele dificultăţi.
11. Circulaţi numai pe trasee marcate cu marcaj turistic, urmărind traseul pe harta turistică a zonei respective, deoarece numai astfel evitaţi rătăcirea. Căutaţi să cunoaşteţi citirea unui marcaj turistic, care se face prin exprimarea formei şi a culorii marcajului. Reţineţi denumirile locurilor pe unde circulaţi.
12. Evitaţi să circulaţi pe scurtături, deoarece puteţi pierde marcajul, expunându-vă la accidente. Urcând sau coborând pe scurtături, depuneţi un efort fizic mai mare. Traseele turistice sunt făcute prin locurile cele mai sigure şi uşor de parcurs: pe linii de curbură, în serpentine, prin şei, pe iarbă, evitând zonele bolovănoase, pe malul unui râu, prin poieni etc.
Foarte important: la munte, trebuie să vă dozaţi rezerva de energie printr-un efort fizic cât mai redus, fiindcă nu se ştie ce evenimente neprevăzute se pot întâmpla!
13. Păstraţi marcajele turistice, nu le deterioraţi, deoarece puteţi pune în pericol viaţa altor turişti. Respectaţi indicaţiile de pe panourile întâlnite pe traseu, puse în locurile dificile: Traseu interzis turiştilor începători, Creastă periculoasă, Căderi de pietre, Traseu închis iarna, Pericol de avalanşă etc.
Timpii menţionaţi pe săgeata indicatoare de direcţie arată durata de parcurs a traseului respectiv, cu un mers normal, fără opriri, pe timp de vară. Iarna, pentru aceeaşi distanţă, timpul se dublează. Aceasta depinde de grosimea şi consistenţa zăpezii. (Va urma)
Mircea SOCACIU
Ghid montan
