Recepţia la terminarea lucrărilor la Aducţiunea secundară Sebeş-Ruieni a fost făcută vineri, 14 decembrie, în prezenţa administratorului judiciar al Hidroelectrica S.A., a conducerii executive a societăţii şi a oficilităţilor judeţene şi locale, printre care s-a numărat şi Ilie Iova, vicepreşedintele Consiliului Judeţean.
Aducţiunea secundară Sebeş-Ruieni face parte din obiectivul de investiţii „Amenajarea hidroenergetică Bistra – Poiana Mărului – Ruieni – Poiana Ruscă”, proiect ce are ca scop punerea în valoare a potenţialului hidroenergetic al zonei, estimat la 501 GWh/an. Schema generală a amenajării este formată din Căderea Ruieni, respectiv Barajul şi Lacul de acumulare Poiana Mărului şi CHE Ruieni, aflată în funcţiune, Căderea Râul Alb, Barajul şi Lacul de acumulare Poiana Ruscă şi cu CHE Râul Alb, tot în funcţiune, precum şi Căderea Scorilo, care se află la stadiu de proiect. Amenajarea a fost gândită ca un ansamblu de lucrări hidrotehnice care preiau, conduc şi uzinează debitele pricipalelor cursuri de apă.
„Am reuşit să punem în funcţiune cele două captări, ultimele care nu au fost funcţionale până acum, Râul Mic şi Cuntu. Aportul suplimentar de energie este de circa 9 la sută din producţia Centralei Ruieni”, a declarat directorul Sucursalei Hidroelectrica S.A. Caransebeş, Nicolae Brebu.
Aducţiunea Sebeş-Ruieni este una dintre cele două galerii secundare ale căderii principale ale Centralei Ruieni. Aceasta colectează apele prin intermediul a şase captări secundare, amplasate pe afluenţii din dreapta ai râului Sebeş, respectiv Slatina, Borloviţa, Borlova, Sebeşel, Râul Mic şi Cuntu. În total, aducţiunea secundară are o lungime de 11.606 m, iar aportul energetic al acesteia este de 33,15 GWh/an.
„Hidroelectrica rămâne unul dintre cei mai importanţi investitori din economia românească, cel puţin în ultimii zece ani, când a investit 3,5 miliarde euro. De asemenea, ca orizont de timp, Hidroelectrica are, în perioada 2013 – 2025, investiţii de 6 miliarde euro. În ceea ce priveşte investiţia de acum, aceasta înseamnă un aport în producţia de energie a Centralei de la Ruieni de peste 33.000 de megawaţi şi la un preţ de valorificare de 220 de lei, preţul actual al pieţei, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de aproape două milioane euro anual. Toate aceste captări ale unor afluenţi, şi aici vorbim de afluenţii secundari ai râului Sebeş, care este unul dintre afluenţii principali ai râului Timiş, înseamnă un spor de energie, un aport semnificativ la energia produsă de Centrala Ruieni”, a afirmat administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza.
În anul 2002, au fost puse în funcţiune captările secundare Slatina, Borloviţa şi Borlova, aportul energetic fiind de 7,185 GWH/an. Totodată, în anul 2005, s-a pus în funcţiune Captarea secundară Sebeşel, sporul de energie fiind de 5,77 GWh/an.
Prin punerea în funcţiune, în acest an, a Captărilor secundare Râul Mic şi Cuntu şi a restului de aducţiune secundară, tronsonul Borlova – Cuntu, de 7.695 metri, aportul energetic al aducţiunii se completează cu 20,2 GWH/an, ajungând în final la cei 33,15 Gwh/an proiectaţi pentru toată Aducţiunea.
Sucursala Caransebeş are puterea de a-şi mări zestrea energetică şi în următorii cinci ani, cu aproximativ 75 MW, iar producţia de energie, cu circa 150 la sută.
Sonia BERGER
