Recent, în municipiul reşedinţă de judeţ a avut loc o şedinţă a Comisiei de Dialog Social, în cadrul căreia directorul executiv al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Victor Naidan, a fost interpelat, de către un reprezentant al Sindicatelor, cu privire la soarta Aeroportului din Caransebeş.
„Am fost implicat în acest proces, în anumite etape ale sale şi în anumite perioade. În limita informaţiilor pe care le deţin, pot să spun că Aeroportul din Caransebeş a fost vândut, ca activitate şi ca bunuri, în 2003 sau 2004. Exista un plan foarte clar de investiţii şi reabilitare a acestuia, prevăzînd funcţionarea lui până într-un anumit moment. La vremea la care Consiliul Judeţean s-a gândit să vândă aeroportul, au apărut, să spunem, nişte probleme evidente pe care această instituţie nu le-a luat în calcul. Spre exemplu, e vorba de obligaţia Consiliului Judeţean de a concesiona cumpărătorului suprafeţele de teren constituite din piste şi suprafeţe necesare activităţii aeroportuare, reprezentând peste 170 de hectare de teren“, a spus Victor Naidan.
„Când să se treacă la procedura respectivă, s-a constatat că această concesiune se face în anumite condiţii legale. Aici lucrurile erau mai complicate decât vânzarea a trei clădiri şi despre ce mai era vorba pe acolo. În primul rând, ele au trebuit să fie intabulate. La intabulare, ce să vezi?! Mai existau şi privaţi cu terenuri în acea zonă. Povestea a durat un timp, vreme în care investitorul a devenit, dintr-o stea ce ajunsese o gigantă albă, o pitică. În momentul în care noi am dat terenul respectiv, el era înglodat în datorii. Consiliul Judeţean era obligat să facă acest lucru printr-un contract pre-existent, pe care nu avea cum să-l denunţe, pentru că nu exista niciun temei legal. S-a discutat la un moment dat povestea cu renunţarea şi ni s-a adus o listă cu cheltuieli efectuate până în momentul respectiv, daune financiare şi daune morale. Discutau de ceva ce se apropia de PIB-ul României, nu de bugetul Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Aşa că am revenit cu picioarele pe pământ şi am dat terenurile respective după ce ne-am chinuit o perioadă de timp, eu fiind implicat chiar în faza aceasta de identificare, intabulare şi transfer al terenului, potrivit competenţelor pe care le am în Consiliul Judeţean. Ulterior, am insistat pe toate canalele ca acest aeroport să redevină funcţional. S-a retras licenţa de funcţionare aeroportului, pentru că nu au fost îndeplinite nişte condiţii relativ simple. Nu exista scară pentru coborârea din avion, nu existau maşini de carburant, o Salvare… Nimeni nu a avut probleme cu fondul, ci cu situaţia de suprafaţă. Odată retrasă autorizaţia de funcţionare – şi vreau să precizez că, în România, acesta este singurul aeroport privat, în timp ce toate aeroporturile româneşti au probleme financiare majore –, ca să o primeşti înapoi trebuie să vii cu aeroportul fată mare. Investitorul n-a dat semne de revigorare, şi-atunci s-a asociat cu un alt investitor. Lucrurile au pornit în trombă, s-au făcut garduri, s-au mai dat nişte terenuri necesare dezvoltării, deoarece, cu aerogara pe care noi am vândut-o, nu se va putea urca nimeni, nici măcar într-un planor. Nu are filtre, nu are sistem de siguranţă, şi acestea nici nu pot fi adaptate în clădirea respectivă. Aşteptăm investiţiile din domeniul privat. Deci asta este ceea ce, din punctul de vedere al Consiliului Judeţean, poate fi spus despre acest obiectiv“, a încheiat Victor Naidan.
„Aeroportul Caransebeş va fi funcţional atunci când vor exista solicitări de aterizare acolo. Până când oamenii de afaceri vor rămâne la Timişoara şi la Arad, vor funcţiona doar aeroporturile de acolo. La Caransebeş sunt ferm convins că nu vor funcţiona lucrurile în condiţiile amintite“, a concluzionat subprefectulNicolae Verindeanu.
„Au fost lucrări de investiţii derulate acolo. Deşi nu au ajuns la faza reaprobării pentru funcţionare, acestea se înscriu în graficul pe care ei şi l-au asumat. Problema este că, faţă de solicitările din contract, referitor la investiţiile pe care ei trebuie să le facă, mai apar, pentru funcţionarea aeroportului, solicitări excedentare. Oricât am vrea noi să dăm vina pe antecesorii noştri, e imposibil să-i învinovăţeşti pentru faptul că România, pentru a intra în Schengen, a adoptat aceleaşi standarde de securitate care au apărut după atentatele din SUA. Problema s-a mutat din zona unui contract, în cea pentru specialiştii în Drept comercial. Sfatul pe care l-am primit a fost acela de a aştepta să treacă întreaga perioadă contractuală, pentru a îndrăzni să deschidem un astfel de proces. La nivelul Consiliului Judeţean, se monitorizează activitatea desfăşurată acolo, unde se fac eforturi pentru redeschiderea aeroportului. Noi am încercat să găsim inclusiv variante de finanţare, dar nu a fost posibil, pentru că se refereau la aeroporturi publice“, a mai spus în încheiere Victor Naidan.
Sonia BERGER
