Prof. Doina Drăgan, despre

Ana-Cristina Popescu şi lumea adevărurilor

Oameni şi Frunze este o carte de publicistică cu 37 de titluri, apărută anul acesta la Editura Sfântul Ierarh Nicolae, din Brăila, în care autoarea exprimă în fiecare dintre ele altceva: frumuseţe, iubire, bunătate, tristeţe, dorinţă, cuget, gândire profundă, cronici literare ale autoarei despre alte cărţi sau reviste, natură-artă şi viaţă, sau – citez titlul articolului – Cât mai valorează o carte; sau poezie, poezie în grai bănăţean, obiceiuri şi tradiţii etc…

Participând de curând la Festivalul-concurs internaţional de creaţie literar-artistică şi educativ-ştiinţifică și religioasă în cadrul Societăţii Culturale „Patrimoniu“, Timişoara, ediţia a XII-a, în data de 14 septembrie, autoarea Ana-Cristina Popescu a obţinut PREMIUL I – DOSOFTEI. Felicitări!

După cum notează şi autoarea în „Argument”, eseurile din acest volum au fost publicate iniţial în ziare, reviste sau antologii, desigur captând atenţia cititorilor.

Pe autoare o pot caracteriza ca fiind un fin observator ce se interesează tot mai mult de fenomenele culturale şi sociale, şi pe care le interpretează după profunda-i gândire proprie. Fiecare articol are o formă logică în interpretarea fenomenelor pe care le-a dezbătut cu intuiţie profundă.

Tânăra din Caransebeş pătrunde foarte uşor în lumea adevărurilor, pe care ni le împărtăşeşte cu talent pedagogic remarcabil, acordând foarte mult interes culturii.

Ana-Cristina Popescu este o personalitate puternică în domeniul cultural, este o fiinţă sensibilă la tot ce se petrece în jurul ei, în jurul elevilor din clasele la care predă, fie ei liceeni sau elevi de gimnaziu.

În anumite eseuri foloseşte citate ale autorilor înaintaşi români şi străini, bine culese şi potrivite acelui material. Apreciez fiecare eseu, dar îmi permit să citez câteva doar.

„Dublul, dedublare, unitatea sinelui” – lucrare amplă, unde a folosit multă bibliografie; Dublul fantastic; Dublul fantastic şi strategii… Jocul şi strategii ale seducţiei etc.

Din fiecare eseu poţi trage o concluzie, o învăţătură.

Apreciez enorm eseul „Cartea, o poartă deschisă spre înţelepciune“, în care fiecare cuvânt este literă de aur. Acest articol ar trebui citit de toţi elevii, liceenii, studenţii, adolescenţii, de către toţi oamenii, în special în zilele noastre. Voi cita primele două rânduri ale articolului autoarei: „Cartea este cel mai de preţ lucru pe lumea aceasta. Viaţa cea adevărată o găseşti în filele îngălbenite de vreme ale cărţii”.

Mi-a plăcut cum a intitulat pagina 97: „Despre mine“, loc din care aflăm date biografice ale autoarei – activitate cultural-literară, experienţă profesională, educaţie şi formare, aptitudini şi competenţe profesionale, sociale şi tehnice.

În încheiere, voi spune că apreciez enorm eseul „Timişoara – un veşnic răsărit de soare“, care a fost scris atunci când eu am rugat-o să-mi trimită câteva rânduri despre acest oraş, să le semneze, textul fiindu-mi necesar pentru o lucrare a Ligii Scriitorilor – Filiala Timişoara Banat. Mi-a plăcut enorm comparaţia „Timişoara = un veşnic răsărit de soare“. Mi-a plăcut conţinutul eseului – oraşul studenţiei autoarei – şi cum a scris despre ce a însemnat Timişoara pentru Ana-Cristina. Felicitări!

Timişoara 03. 10.2015