Cântecul şi jocul bănăţean au fost întotdeauna mult îndrăgite de poporul român, fiind în acelaşi timp îmbrăţişate şi redate în scenă în toată frumuseţea şi bogăţia lor tradiţională folclorică de către formaţiile artistice de amatori, devenind astfel valoroase mesagere din generaţie în generaţie, din zonă geografică în zonă geografică, la cunoscute festivaluri şi concursuri republicane sau internaţionale. „Reşiţeana” şi „Semenicul” au fost emblema judeţului Caraş-Severin, „Reşiţeana” activând în cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor Reşiţa, director prof. Horaţiu Vornica, el creându-le condiţii optime în cadrul acestei instituţii. „Reşiţeana” a putut exista ca o adevărată şcoală, aici formându-se şi actualul coregraf al Ansamblului, Niţu Moica, copilul de suflet al lui Afilon Laţcu, cel care a fost un simbol al folclorului bănăţean. Fiu al comunei Glimboca, el şi-a început cariera folclorică la „Doina Banatului” din Caransebeş, întâi ca dansator, apoi ca instructor coregraf. A fost cotat ca unul dintre cei mai buni coregrafi, cunoscător şi promotor al folclorului autentic din Banat. Afilon a fost ajutat de dirijorii ing. Nicolae Miu, Gheorghe Savu, Nicolae Perescu, Sandu Florea, avându-i corepetitori pe Ion Constantin şi Ion Căldăraşu Miciu, doi instrumentişti apreciaţi. Aici s-au format soliştii vocali Maria Ardeleanu, Avram Bosioc, Traian Barbu, Iosif Ciocloda, Rusălin Dalea, Irina Dorobanţu, Doru Lupiţa, Elena Zaharia, Florica Roşu, Nicolae Gaşpar, Ion Valuşescu, Traian Jurchelea, Elena Luminosu, Nicoleta Voica, Pavel Jurcă, Rodica Stoicovici, Zoe Zaica etc.
Ca instructor şi metodist la Consiliul Judeţean al Sindicatelor, un alt glimbocean – Nicolae Bunei – şi-a adus contribuţia la ridicarea numelui Ansamblului „Reşiţeana”. Această formaţie a fost fondată în anul 1970, la început ca o simplă orchestră de muzică populară şi câţiva solişti, care, după câţiva ani, a devenit un ansamblu puternic, ce a adunat peste 80 de persoane, cu un vast repertoriu de cântece şi dansuri, atât din Banat, cât şi din principalele zone folclorice ale ţării. Din anul 2003, ansamblul trece de la Casa de Cultură a Sindicatelor, la Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa. Cel care s-a format la „Reşiţeana”, Niţu Moica, după ce s-a despărţit pentru todeauna de mentorul său, Afilon Laţcu, şi-a continuat activitatea aici, respectiv din 1987, până în prezent.
Având un nou director, un om cu dragoste de folclor, pe prof. Mariana Dănescu, şi conducător muzical pe prof. Lăzărică Cega, ansamblul format din perechi de copii, adolescenţi şi adulţi şi-a continuat activitatea artistică, lor alăturându-li-se şi cursanţi şi absolvenţi de la diferite şcoli, tineri care doresc să păstreze tradiţia populară. Multe din costume, cu predilecţie cele din Banat, sunt confecţionate de Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa, prin Secţia de cusături-artizanat din Prigor.
După cum ne mărturisesc directorul, prof. Mariana Dănescu, şi coregraful Niţu Moica, din 2003 şi până în prezent, Ansamblul a obţinut numeroase premii internaţionale, la Bursa (Turcia), Szeged (Ungaria), L’Unita Newspaper (Italia), Amsterdam, Leiden, Realte şi Heijen (Olanda), efectuând turnee în Franţa, în spaţiul fostei Iugoslavii, la Voivodina-Novisad, Veliko-Gradişte – Serbia, Bitola (Macedonia), Criuleni (Republica Moldova), Domfront (Franţa), Bielsko-Biela (Polonia), Knittefeld (Austria), Iznik şi Mercin (Turcia), Lvov (Ucraina). De asemenea au avut turnee şi participări la diferite festivaluri naţionale – Tulcea, Baia Mare, Herculane, Sibiu, Călăraşi, Oţelu Roşu, Buziaş, Oraviţa, Zalău, Cluj etc. Pe parcursul acestor 10 ani de activitate, Ansamblul a participat şi la alte festivaluri, atât în ţară, cât şi peste hotare.
Ştefan ISAC
