În cadrul ultimei şedinţe a Colegiului Prefectural, reprezentanţii Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, instituţie care îşi are sediul la Caransebeş, au vorbit despre valorificarea, respectiv folosirea în scop practic şi ştiinţific a informaţiilor din documentele deţinute de către instituţiile judeţene.
Astfel, în informarea prezentată se arată că în categoria documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României se regăsesc actele oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memoriile, manuscrisele, proclamaţiile, chemările, afişele, planurile, schiţele, hărţile, peliculele cinematografice şi alte asemenea mărturii, matricile sigilare, precum şi înregistrările foto, video, audio şi informatice cu valoare istorică, realizate în ţară sau de creatori români în străinătate.
Persoanele fizice şi persoanele juridice, creatoare şi deţinătoare de documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, denumite creatori şi deţinători de documente, răspund de evidenţa, inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor în condiţiile prevederilor Legii 16/1996 a Arhivelor Naţionale, republicată în anul 2014.
Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică, rezolvarea unor probleme administrative, informări, acţiuni educative, elaborarea de publicaţii şi eliberarea de copii, adeverinţe, extrase şi certificate.
Aceste documente pot fi consultate, la cerere, de către cetăţeni români şi străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a îndeplinit acest termen, cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unităţii creatoare sau deţinătoare.
Documentele cu valoare deosebită nu se expun public, în original, ci sub formă de reproduceri, i-a informat pe cei prezenţi Ovidiu-Laurenţiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale.
Creatorii şi deţinătorii de documente sau, după caz, succesorii în drepturi ai acestora sunt obligaţi să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, certificate, adeverinţe, copii şi extrase de pe documentele pe care le creează sau le deţin, inclusiv de pe cele pentru care nu s-a împlinit termenul prevăzut la art. 13 din Legea Nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, republicată în anul 2014, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant, cum sunt vechimea în muncă, studiile sau drepturile patrimoniale. Acest articol stabileşte termenele după care persoanele juridice, creatoare şi deţinătoare de documente, sunt obligate să depună spre păstrare permanentă la Arhivele Naţionale şi la structurile judeţene ale Arhivelor Naţionale documentele aparţinând Fondului Arhivistic Naţional al României: documentele fotografice, precum şi peliculele cinematografice, după 20 de ani de la crearea lor; documentele scrise, cu excepţia actelor de stare civilă şi a documentelor tehnice, după 30 de ani de la crearea lor; documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor; actele de stare civilă, după 100 de ani de la crearea lor; matricile sigilare confecţionate din metal, având înscrise toate însemnele legale şi denumirea completă a unităţii, după scoaterea lor din uz.
Important de precizat este faptul că documentele a căror cercetare poate afecta interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prin datele şi informaţiile pe care le conţin, sau cele a căror integritate fizică este în pericol nu se dau în cercetare.
Fac parte din această categorie documentele care privesc siguranţa, integritatea teritorială şi independenţa Statului român, potrivit prevederilor constituţionale şi ale legislaţiei în vigoare; pot leza drepturile şi libertăţile individuale ale cetăţeanului; sunt într-o stare necorespunzătoare de conservare, situaţie stabilită de comisia de specialitate şi consemnată într-un proces-verbal; nu sunt prelucrate arhivistic.
Stabilirea documentelor respective se face de către deţinătorul legal al acestora, potrivit Anexei Nr. 6 a Legii 16/1996 a Arhivelor Naţionale, republicată în anul 2014. Anexa 6 a acestui act normativ prevede expres termenele după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele naţionale, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor: documentele medicale, după 100 de ani de la crearea lor; registrele de stare civilă, după 100 de ani de la crearea lor; dosarele de stare civilă, după 75 de ani de la crearea lor; documentele privind viaţa privată a unei persoane, după 40 de ani de la moartea acesteia; documentele referitoare la siguranţa şi integritatea naţională, după 100 de ani de la crearea lor; documentele privind afacerile criminale, după 90 de ani de la crearea lor; documentele privind politica externă, după 50 de ani de la crearea lor; documente ale societăţilor cu capital privat reglementate prin Legea Nr. 31/1990, republicată cu completările şi modificările ulterioare, după 50 de ani de la crearea lor; documentele fiscale, după 50 de ani de la crearea lor; documentele notariale şi judiciare, după 90 de ani de la crearea lor.
Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale păstrează în depozite documente de la peste 1.000 de instituţii, întreprinderi şi societăţi care şi-au desfăşurat activitatea în actualul areal al judeţului Caraş-Severin în ultimele trei secole, se mai arată în raport.
Solicitările adresate Serviciului pentru eliberarea unor certificate, copii, adeverinţe sau extrase vizează reconstituirea vechimii în muncă, absolvirea unor forme de învăţământ, activitatea notarială, juridică, poliţienească, a Jandarmeriei, cea agricolă, edilitară sau economică, deportarea chiaburilor în Bărăgan în iunie 1951, stabilirea de domicilii forţate în perioada de după 1947, trimiterea germanilor în URSS în anul 1945, împroprietărirea prin reformele agrare din 1921 şi 1945 ş.a.
Mădălina DOMAN
